„Lăsați aici, că ne uităm...” 25 de mari fermieri vor să finanțeze construirea unui nou terminal în Portul Constanța. Guvernul nu le-a dat un răspuns

Un grup de 25 de mari antreprenori români din agricultură a propus Guvernului un proiect de finanțare a construirii unui nou terminal în Portul Constanța pentru exportul de cereale românești. În prezent exportul de cereale autohtone este colmatat în Portul Constanța, ca urmare a fluxului de cereale mai ieftine din Ucraina, a explicat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 expertul în agricultură și piețe agricole Cezar Gheorghe. El spune că antreprenorii nu au primit de la Guvern niciun răspuns referitor la propunerea lor privind finanțarea, din fonduri proprii, plus BERD, a unui nou terminal în Portul Constanța, în afară de replica: „Lăsați aici, că ne uităm...”

„Fermierii mari, căci la ei mă refer acum, au tot interesul să își creeze și ei poarta lor de ieșire. Ei doresc să-și construiască poarta lor de ieșire. Oamenii vor să finanțeze, cu cifre între două și trei milioane euro, pe o perioadă de trei ani - vorbim de un grup de minimum 25 de fermieri - restul din surse BERD, să finanțeze construcția unui nou terminal. Însă toate încercările de deschidere a acestui subiect au rămas doar vorbe: Lăsați aici, că ne uităm”, a declarat Cezar Gheorghe.

Cine ar trebui să aprobe acest proiect? „Ar trebui de sus, de la premier, Ministerul Transporturilor să aloce concesiunea ( pentru terenul necesar construirii terminalului – n.n.) și ANPC - Portul Constanța. Lipsește voința, dorința. Nu știu ce lipsește”, spune el.

Un plan detaliat al noului terminal, care cuprinde inclusiv costuri fixe și variabile, venituri și cheltuieli, a ajuns, spune Cezar Gheorghe, pe masa guvernului.

„Acel activ, dacă e românesc, va genera dividende pentru acționari în fiecare an. Și în momentul acela se liniștește totul. În concepția noastră, acest flux ucrainean de cereale nu are cum să se oprească. (Cine ar trebui să răspundă la această întrebare?) Premierul, în primul rând, să spună.... Noi avem un grup foarte mare de lucru, de inițiativă, cu 50 - 55 de mari fermieri care doresc să facă lucrul asta”, a continuat expertul în piețe agricole.

Amintim că una dintre problemele majore care parțial au generat protestele agricultorilor din aceste zile se referă la faptul că cerealele ucrainene „sufocă” România, iar fermierii români nu au pe unde să își exporte cerealele.

Întrebat cât ar putea dura construcția unui nou terminal în Portul Constanța, presupunând că proiectul ar primi toate aprobările, Cezar Gheorghe a estimat că ar putea fi vorba de minimum 2-3 ani.

În plus, revin frecvent discuții legate de faptul că nu tot grâul ieftin din Ucraina, intrat în România, părăsește ulterior țara noastră, mari cantități rămânând pe teritoriul României. Cezar Gheorghe estimează că, chiar și după aplicarea restricțiilor, aproximativ un milion de tone de cereale au intrat în țara noastră.

„De când s-a dat acea OUG, din 1 mai 2023, în ceea ce privește restricția la import a mărfurilor ucrainene, în continuare România a importat grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui.

Ajungem la un cumul de aproximativ un milion de tone care au intrat în perioada restricției la import. Cum s-a întâmplat acest lucru? Este extrem de simplu: contractele pre-existente înainte de data de 1 mai au fost amendate prin prelungirea perioadei de livrare și prin suplimentarea cantității contractuale. Pe acest lucru s-a mers încontinuu. Apoi vorbim de faptul că în frontiere - și am văzut cu ochii mei acest lucru - nu există, nu am văzut cântarele mobile care să cântărească la intrare camioanele, să nu mai intre supratonate. Cred că problema privește si pe cei din partea ucraineană care stau impasibili la acest lucru . Să vină camionul cântărit de partea ucraineană, să nu depășească 24 de tone! Pentru că el intră și, în cel mai banal mod cu putință, cu o brichetă, încălzește acel sigiliu după ce iese și se oprește pe unde vrea el, îl lărgește, coboară 10 - 12 tone, le vinde în piața neagră și își continuă drumul mai departe către Constanța”; a descris Cezar Gheorghe. La observația lui Claudiu Pândaru, expertul în agricultură a admis totodată că o parte din vină pentru această situație o poartă și autoritățile române.

Cine câștigă din cerealele ieftine care intră din Ucraina în România?

„E extrem de simplu. Toată lumea. Toată lumea, pentru că această marfă efectiv se spală. Dacă intră în procesare, intră cu un preț mic de cost și este conglomerată cu marfa românească, indigenă. Dacă intră în zootehnie, identic, iar dacă intră în curtea unui fermier care se mai nimerește să fie și comerciant, la fel, își schimbă originea.

Agricultura, așa cum este astăzi ea în România, nu îți poate genera o proiecție sigură. Dacă s-ar da acea subvenție europeană pe cantitatea pe care o scoți la hectar, ai putea fiscaliza și ai putea avea oglinda a tot. Atât timp cât dai pe hectar, omul ăla poate să spună orice - că a scos 3 tone, 5 tone - cât vrea el îți declară. Mai mult decât atât, mărfurile ucrainene, tranzitând prin Moldova, își schimbă originea și acolo, cu titlul de marfă moldovenească,. Identic se procedează pe filiera de sud, în Bulgaria. Se duc în Bulgaria, schimbă originea, actele adică, și apoi vin în România ca și comerț intracomunitar”, a mai explicat Cezar Gheorghe la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp