Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Oh, Doamne, aşa ceva nu se va întâmpla...” Și un punct de cotitură: a doua Supermarţi

Marţi, 8 martie 2016, au avut loc alegeri preliminare republicane în patru state şi Donald Trump a înhăţat trei (Michigan, Mississippi şi Hawaii), în timp ce Ted Cruz a luat unul (Idaho), modificând clasamentul de delegaţi după cum urmează: Trump 458, Cruz 359, Rubio 151 şi Kasich, care s-a clasat al doilea în Michigan, 54.

Democraţii au avut în aceeaşi zi alegeri preliminare numai în două state: Michigan şi Mississippi. Hillary Clinton a înregistrat o victorie zdrobitoare în Mississippi, în proporţie de peste 8:1, dar a pierdut, spre surpriza generală, statul Michigan, în care conducea până nu cu mult în urmă cu peste 20 de procente peste Sanders. Victoria ultimului este explicată prin deplasarea în favoarea lui a unui mare număr de votanţi african-americani şi independenţi din statul Michigan, altădată un simbol al industrialismului american, azi un stat cu şomaj ridicat, multă sărăcie şi oraşe în ruină. 

Acestor noi adepţi, promisiunile socialistului Bernie Sanders le-au apărut ca o rază de speranţă pentru un ajutor şi mai mare din partea statului. Succesul democratului socialist nu adaugă foarte mult la câştigul de delegaţi, pe care cei doi candidaţi i-au împărţit la ultimele alegeri aproape egal, dar este de mare ajutor la ridicarea prestigiului şi la întărirea convingerii că efortul campaniei lui nu a fost epuizat.

Amândoi candidaţii democraţi fac eforturi să promită populaţiei noi cadouri din categoria „gratis”. După ce în anii Obama democraţii au împins la limite maxime ajutorul social nelimitat în timp, bonurile de alimente şi alte forme de donaţii necondiţionate, ei au introdus noi forme de „mituire socială” ca distribuirea de telefoane mobile gratuite şi asigurarea medicală gratuită, ultima acoperind şi imigranţii ilegali. Acum, Clinton şi Sanders se întrec pe terenul învăţământului: Sanders vrea învăţământ universitar gratuit la toate universităţile de stat, iar Clinton propune o formă de ajutor financiar pentru studenţi, care nu duce la datorii rambursabile pe termen lung. Cei doi aduc frecvent în discuţii exemplul Marii Britanii, unde învăţământul universitar de stat este cu adevărat gratuit. Dar acolo se face o selecţie în ultimii ani de liceu, prin teste care-i aleg pe cei care merită să fie promovaţi în facultăţi şi aceştia nu sunt majoritatea.

Miercuri, 9 martie, a avut loc a opta dezbatere democrată, organizată şi transmisă din Miami, Florida de compania Univision, televiziunea de limbă spaniolă. Cei doi candidaţi s-au încăierat între ei, mai ales pe subiectele legate de imigraţie şi sponsori şi au aruncat mereu acuzaţii şi critici la adresa lui Donald Trump, a cărui umbră a fost prezentă la dezbaterea democrată.

Amândoi candidaţii democraţi fac eforturi să promită populaţiei noi cadouri din categoria „gratis”. După ce în anii Obama democraţii au împins la limite maxime ajutorul social nelimitat în timp, bonurile de alimente şi alte forme de donaţii necondiţionate, ei au introdus noi forme de „mituire socială” ca distribuirea de telefoane portabile gratuite şi asigurarea medicală gratuită, ultima acoperind şi imigranţii ilegali.

Punctul de maximă senzaţie al serii a fost când moderatorul Jorge Ramos a întrebat-o pe doamna Clinton dacă se va retrage din campanie în cazul în care este pusă sub acuzare pentru scandalul e-mail-urilor. După un oftat, Hillary s-a scăpat cu: …Oh, Doamne, aşa ceva nu se va întâmpla, ceea ce a sunat mai mult ca exprimare a unei speranţe, decât ca un răspuns.

Cu toate că Bernie Sanders s-a dovedit un adversar mai puternic decât s-a crezut la început şi a câştigat într-un număr de state, maşinăria partidului democrat îl zdrobeşte. Clinton are deja aproape jumătate din delegaţii necesari ca să câştige nominalizarea (2.383) şi după alegerile din 5 martie acumulase 1.223 de delegaţi, în timp ce Sanders are doar 574. De ce este diferenţa atât de mare? Din cauza superdelegaţilor, acei delegaţi nelegaţi de nicio promisiune, prin care partidul democrat îşi îndeplineşte scopurile, indiferent de cum merg alegerile preliminare. Anul acesta convenţia naţională a partidului democrat a înscris 712 de superdelegaţi: 20 de membri distinşi ai partidului, 21 de guvernatori, 46 de senatori, 193 de membri ai camerei deputaţilor şi 437 de membri aleşi ai convenţiei. Până în prezent au votat 482 de superdelegaţi, dintre care 459 s-au aliniat în spatele doamnei Clinton şi doar 23 s-au declarat de partea lui Sanders. Proporţia susţinerii prin superdelegaţi este, până acum, de 20:1.

Elita partidului democrat a trecut în anii ’80 prin mai multe convenţii naţionale în care activiştii voluntari au fost aproape de a fi mai puternici în desemnarea candidatului nominalizat decât liderii partidului. Una dintre cele mai turbulente convenţii a fost cea din 1980, în care susţinătorii senatorului Ted Kennedy au fost la un pas să îl impună convenţiei, în dauna preşedintelui în funcţie Jimmy Carter, care candida pentru realegere. Pe care, de altfel, a pierdut-o, când a fost învins de republicanul Ronald Reagan.

Ca să evite repetarea unor astfel de întâmplări şi ca să modereze entuziasmul votului popular, cum s-a exprimat un politolog democrat, convenţia a introdus superdelegaţii, care acum au ajuns să reprezinte 20% din numărul total al delegaţilor democraţi. Aceasta, ca şi faptul că aproximativ 10% din superdelegaţi sunt lobbyişti, i-a făcut pe mulţi critici ai sistemului să spună că partidul lor ar trebui să-şi schimbe numele în Partidul Ne-Democrat.

Dacă Trump nu va câştiga nici în Florida, nici în Ohio, şansele cele mai mari se mută la senatorul Cruz, dar sunt şi şanse mari că se va ajunge la o convenţie naţională nedecisă.

În seara zilei de 10 martie a avut loc cea de a 12-a dezbatere republicană, între cei patru candidaţi rămaşi în campanie. Tonul a fost reţinut şi civilizat, nu s-au proferat insulte sau jigniri şi atât Trump, cât şi Ted Cruz au subliniat că ei doi sunt cei care au şanse să câştige. Campania lui Marco Rubio merge prost şi se aşteaptă ca el să se retragă, dacă nu iese învingător în propriul său stat, Florida, unde alegerile preliminare sunt programate marţi 15 martie. În aceeaşi zi se vor ţine alegeri în Ohio, unde John Kasich are în faţă acelaşi risc, acela de a câştiga, cu orice preţ, voturile în propriul său stat, sau de a ieşi neglorios din cursă. Şi alegerile din Florida, și cele din Ohio vor fi în sistemul câştigătorul-ia-toţi delegaţii şi numărul lor este impresionant: 99 în Florida şi 66 în Ohio. Tot în ziua de 15 martie se va vota în statele Illinois (69 de delegaţi), Carolina de Nord (72 de delegaţi) şi Missouri (52 de delegaţi). Din cauza numărului mare de delegaţi scoşi la bătaie, marţea care vine este numită cea de a doua supermarţi a campaniei.

Cei care fac pronosticuri susţin că dacă Trump câştigă şi Florida şi Ohio el va deveni cel nominalizat. Dacă va câştiga numai Florida, dar va pierde Ohio în favoarea lui Kasich, atunci şi Trump şi Cruz vor avea şanse de a acumula candidaţii care sunt necesari pentru nominalizare, dar va fi un efort greu, care cere ca acela care va avea succes să fie pe locul întâi în cel puţin 60% din alegerile preliminare viitoare.

Dacă Trump nu va câştiga nici în Florida, nici în Ohio, şansele cele mai mari se mută la senatorul Cruz, dar sunt şi şanse mari că se va ajunge la o convenţie naţională nedecisă.

Ce se va întâmpla în ultimă eventualitate? La convenţia naţională a partidului republican, programată să aibă loc între 17 şi 21 iulie, la Cleveland, Ohio în sală vor fi cei 2.472 de delegaţi, dintre care 1.700 (69%) vor fi obligaţi ca la primul tur de scrutin să voteze pentru candidatul pentru care au fost aleşi. Ceilalţi 31% vor vota cu cine vor.

Dacă niciun candidat nu întruneşte majoritatea de 1.237 de delegaţi în primul tur de scrutin se va trece la al doilea, în care 80% din delegaţi vor fi eliberaţi de obligaţia de loialitate pentru candidatul pentru care au fost aleşi. La al treilea tur de scrutin, dacă e necesar, 89,4% dintre delegaţi vor avea libertate de vot, fără nicio obligaţie. Această „eliberare” gradată a delegaţilor a fost introdusă ca o măsură care să prevină o migrare masivă a delegaţilor de la candidatul pentru care au fost aleşi, la alt candidat.

Neurochirurgul Ben Carson, care s-a retras din campania electorală acum zece zile, a anunţat public sprijinul lui pentru Donald Trump. El se alătură astfel guvernatorului statului New Jersey, Chris Christie, şi pastorului Jerry Falwell Jr., un lider important al creştinilor evanghelişti.

Cu toate că Bernie Sanders s-a dovedit un adversar mai puternic decât s-a crezut la început şi a câştigat într- un număr de state, maşinăria partidului democrat îl zdrobeşte. Clinton are deja aproape jumătate din delegaţii necesari ca să câştige nominalizarea (2.383) şi după alegerile din 5 martie acumulase 1.223 de delegaţi, în timp ce Sanders are doar 574.

S-a remarcat că în ultimele alegeri au votat pentru Trump un număr semnificativ de african americani, circa 20% din minoritatea spaniolă şi un procent de creştin evanghelişti, care s-au sustras îndemnurilor de a-l susţine pe Cruz. Ei formează o subgrupă de votanţi care aleg pentru prima dată candidaţi republicani.

Cu tot progresul înregistrat până acum, campania lui Donald Trump arată o reducere de intensitate, în parte şi din cauza multiplelor forme de atac ale mediei şi ale criticilor care vin din partea ambelor partide în competiţie.

Şi se apropie şi o zi care ar putea fi un punct de cotitură pentru alegerile preliminare republicane. Devine din ce în ce mai plauzibil că retragerea lui Marco Rubio este iminentă. Când se va produce, întrecerea din fruntea plutonului nu va mai fi o cursă cu trei alegători, ci una cu numai doi. Cât timp erau prezenţi trei candidaţi care se concurau pentru voturi, Trump a putut câştiga state cu un procent de votanţi care a fost în medie 35% dintre alegătorii republicani. Nu va mai fi aşa în cursa de doi alegători; cel care câştigă va trebui să aibă aproape 50% din voturi, procent pe care Trump nu l-a atins niciodată.

Se poate specula că o parte dintre susţinătorii lui Carson şi Christie vor veni în tabăra Trump. Dar cei care provin din taberele lui Rubio şi Kasich se vor adăuga majorităţii celor din grupul non-Trump şi vor avea o singură direcţie: Ted Cruz. Chiar şi conservatorii care au arătat ostilitate lui Cruz, în timp ce îşi dădeau silinţa să-i vadă progresând pe azi uitaţii Jeb Bush, Carly Fiorina, Mike Huckabee, Rand Paul, Rick Santorum şi Bobby Jindal, îşi vor înghiţi mândria şi vor recunoaşte că nu au o alegere mai bună decât aceea a senatorului texan. Va manevra în aceeaşi direcţie şi elita oficială a partidului? Vor avea corifeii republicani o regândire a strategiei şi vor face pasul care părea, până nu demult, o imposibilitate? Dar nu e politica arta care face imposibilul posibil? De ce ar fi o excepţie bizara campanie electorală pe care o trăim?

Ultimele mitinguri electorale ale lui Trump, ţinute în Chicago, Illinois şi Ohio, la care au venit – ca de obicei – mari mulţimi de oameni, au fost tulburate de protestatari violenţi, de tip anarhist. Pentru probleme de securitate, un miting din Chicago a trebuit anulat. Primele informaţii sunt că violenţele ar fi provocate de susţinători ai organizaţiilor de stânga ca Moveon.org şi Occupy.

La ora la care închei această relatare, sunt informaţii că în alegerile de azi din Guam şi Washington, DC conduce Ted Cruz.

Află și:

Urmările Supermarței: Hillary Clinton este la un pas de stabilirea unei premiere istorice

„Opriți-l pe Trump!” Război total în tabăra republicană, în timp ce Hillary Clinton este practic nominalizată

Atacurile din campania electorală se intensifică. Este Hillary într-o stare de sănătate bună?

Cu un Sanders „prea socialist”, doi candidați „fantomă” se pregătesc pentru situația în care Hillary Clinton devine nenominalizabilă

Cine va fi viitorul președinte al Americii. New Hampshire: o surpriză mai mare ca în Iowa?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dragos check icon
    Eu nu sunt atat de sigur ca sustinatorii lui Kasich vor merge la Cruz. Sper in cei ai lui Rubio, iar o miscare buna ar fi anuntarea unui cuplu Cruz Presedinte - Rubio Vice in cazul in care Cruz ar castiga nominalizarea. Ceea ce pe mine ma umple de dezgust la democrati este alaturarea republicanilor numelui si mandatelor lui George Bush Jr. E la fel ca in Romania: "Basescu e de vina!". Acesti democrati de 2 lei uita un lucru esential: ca George Bush si-a inceput mandatele cu 9/11, iar razboiul a fost o consecinta a atacurilor teroriste. Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar fi aratat America post 9/11 cu presedinti gen Jimmy Carter sau chiar Hillary Clinton.
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult