foto: Profimedia
Doar vârstnicii și poate cinefilii își mai amintesc de filmul „Zorba grecul”, din 1964. Eroul filmului (jucat de Anthony Quinn) realizează o investiție pentru care cheltuiește multă pasiune, timp, bani. Dar un dezastru are loc și se alege praful de tot. Atunci, eroul începe să danseze sirtaki pe ruinele speranței lui.
Și noi suntem pe cale să facem o investiție: în restabilirea marilor echilibre din economie, iar rezultatele încep să apară. Doar că dezastrul este foarte aproape; nu este unul natural, ci unul indus (cu bună știință?) de politicieni. Care – folosind și un aparat de propagandă care i-ar face să pălească pe mulți autocrați din istorie – nu se opresc din a susține că negrul este alb, în timp ce torpilează ceea ce s-a realizat, cu greu, în ultimul an.
România trăiește din 2017 cu mult peste cât produce. Deficitul bugetar a fost, an de an, cel puțin dublul nivelului maxim din acordul de la Maastricht. Deficitul extern a fost cam tot pe acolo, adică ne-am împrumutat din greu ca să consumăm mai mult. O vreme, și economia a crescut onorabil, dar vremea aceea a trecut: în 2024, anul dezastrului bugetar absolut, cu un deficit de 9,3% din PIB, creșterea economică a fost foarte slabă, de numai 0,8%. Adică, ne-am împrumutat din greu ca să crească economiile țărilor partenere! Aceasta este realitatea dură, de aici a plecat guvernul Bolojan în vara anului trecut. Măsurile adoptate, cu greu, au vizat exact reducerea deficitului bugetar, care trebuie să fie o prioritate absolută – fie că ne place, fie că nu.
Într-o țară care încă înghite slogane pernicioase, de tipul „nu ne vindem țara”, nu e prea greu să susții că a te îndatora la greu ca să crești salarii și pensii e bine, a strânge puțin cureaua ca să oprești dezmățul traiului pe datorie este rău. Doar că această abordare ține la prizonierii tik-tok, dar nu e deloc acceptabilă creditorilor României, pentru care sloganurile deșănțat populiste nu sunt deloc înghiţite.
Suntem acum în momentul în care mai multe partide au decis că… de fapt, nu prea am înțeles ce au decis: să oprească reformele? Să dăm cu piciorul miliardelor de euro pe care am mai putea, câteva luni doar, să îi primim GRATIS de la Uniunea Europeană? La ce se aşteaptă ele?
În 2015, partidul Syriza a câștigat alegerile din Grecia, cu promisiuni fantasmagorice, într-o țară îngropată în datorii. A organizat și un referendum, în care a întrebat populația dacă acceptă condițiile impuse de creditori – la care răspunsul negativ a avut 61% din voturi. Doar că lunile pierdute s-au răzbunat; Syriza a fost silit să accepte în final un program cu mult mai dur decât cel respins prin referendum, cu scăderi dramatice de venituri și creșteri de impozite. După mai mulți ani de la criză, putem vedea rezultatul: în 2024, cel mai recent pentru care sunt centralizate date la nivel european, Grecia a înregistrat un PIB pe locuitor mai mic decât în urmă cu 20 de ani! Prețul populismului este foarte, foarte mare! Iar cei care îl plătesc sunt întotdeauna cei în numele cărora sunt aplicate politici populiste.
Noi nu avem o datorie atât de mare cum avea Grecia, dar nici nu suntem în zona euro. Reducerea datoriei de acum se poate face pe două căi: printr-un program ordonat de reducere treptată a deficitului – dacă programul aplicat efectiv de autorități este credibil, iar creditorii acceptă să împrumute țara, chiar în condiții ceva mai favorabile, pe măsură ce rezultatele încep să apară. Iar până acum aici suntem. Sau, alternativa, trântirea guvernului care are credibilitate, ceea ce se va traduce prompt în reducerea dramatică a finanțării și creșterea dobânzilor, pe măsura riscului mult mai ridicat pe care, pe bună dreptate, îl percep creditorii.
România este, încă, în faza programului de reducere treptată a deficitului. Cei care pretind că vor să cadă guvernul pentru ca oamenii să o ducă mai bine sunt fie total inconștienți, fie joacă jocul pe care forțe ostile României i-au determinat să îl joace. Dacă reuşesc asta, urmează sirtaki pe ruinele economiei. Dar poate că exact asta își doresc.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp




Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
#theskyisfalling, #manolesejoaca
Peste toate domnește implacabilul "Păi și nouă ce ne iese ?"
Soarta lui Zorba, Papandreu, sau a lui Tsipras și populiștii lui de la SYRIZA ar trebui să fie lecții pentru noi. Nu mai aveau bani de salarii dar votau furioși la Referendumul de respingere a programului de austeritate impus de UE și creditori..
Au trebuit să tragă ponoasele, mai apoi, timp de-aproape un deceniu.
Dar e 2 Mai.
"Te salut tineret în adidași
Te salut generație-n blugi",
tuna Păunescu de la microfon în timp ce noi, militarii în termen deghizați în sportivi îmbrăcați în alb, defilam cu steagurile-n mână pe pista de atletism a răposatului stadion Republicii, fost ONEF.
Acolo se juca pe vremuri, mai cu seamă finala Cupei, iar Iolanda Balaș a doborât de 9 ori recordul mondial la înălțime (înainte de era fosbury).
În 1960 i-a găzduit pe celebrii Harlem Globetrotters.
Mai nou e un garaj subteran al Camerei Deputaţilor..
Revenind la 2 Mai, la mulți ani de ziua tineretului !
sărbătorită cum vă spuneam pe Republicii.
Apăi foie verghe ghe trifoi/ Zî-i mă, una ca la noi !
Una sau chiar două de căciulă, no :
- Începem cu "Nunta" celor de la Phoenix :
https://www.youtube.com/watch?v=Q1sab4FZl2o&list=RDQ1sab4FZl2o&start_radio=1
- "Bal la Apahida" să fie, cu Semnal M :
https://www.youtube.com/watch?v=wIfgoN2GLVE&list=RDwIfgoN2GLVE&start_radio=1
- "La Razelm pe terasă", tot cu ei :
https://www.youtube.com/watch?v=YZbCo-P3W_Y&list=RDEa3qQYB8Wrg&index=6
- "Dragostea-i ca și o râie", depun mărturie cei de la Nightlosers. Păi dacă zicea și Zavaidoc.. Prezintă Gil Dobrică :
https://www.youtube.com/watch?v=GNVlDBwca8o&list=RDGNVlDBwca8o&start_radio=1
- "Hey Joe", tot cu Nightlosers. Orice asemănare cu piesa lui Hendrix e cu totul întâmplătoare..
https://www.youtube.com/watch?v=KTyOHSse338&list=RDKTyOHSse338&start_radio=1
- "Șpriț de vară" cald, cu Sarmalele Reci, sau viceversa..
https://www.youtube.com/watch?v=ip5QrTH3e3Y&list=RDKlE81sWDDTI&index=2
- "Țara te vrea prost". Se ia cu Sarmalele (tot) reci, până ne vine mintea la cap :
https://www.youtube.com/watch?v=PNwYsR5GB5s&list=RD0T_FByBjiHk&index=3
- Spre final "Ciocârlia", ciripită de o pasăre numită cândva Phoenix. Că bine grăiau.
https://www.youtube.com/watch?v=K-lqwtCq4bA&list=RDK-lqwtCq4bA&start_radio=1
- un "Rap Ardelensesc" la coadă, cu Adrian Daminescu, cel care-avea o nouă iubire, "Fetele de la Căpâlna".. Mere ș-o pălincă.
https://www.youtube.com/watch?v=7s9uWgxBoy8
Dacă tot am reușit să nu ducem până la capăt încă o „reformă”, de ce nu ne-am bucura? Să ne trăiască Republica Suveranistă, în frunte cu toți neaveniții ei! Sârba oltenească și bătuta pe loc ne caracterizează. Valsul vienez (îți trebuie frac și papion ca să dansezi la bal!) e o „muzică” greu de ascultat pentru amatorii de manele. Kazaciocul rusesc e mult mai aproape decât ne închipuim de „dansurile” noastre tradiționale...
Ce mai e de priceput când un nimeni ca Grindeanu se crede înțeleptul Universului și „pedalează” în tandem cu Simion? Poate doar certitudinea că politica e „arta” de a-i convinge pe creduli că pot apuca căcatul de partea curată.
Ca să înțelegem ce ne așteaptă, ar trebui să privim cu mai multă atenție la trecut. Eu am căutat (și am găsit!) în „notițele” mele niște rime „preistorice”, dar actuale. Vă rog să mă credeți, chiar au fost potrivite în anii ’90. N-am schimbat nici măcar o virgulă...
Până nu murim...
Motto: „Se fac și se desfac cabinete” – Eliade Bălan, România Liberă, 17 noiembrie 1997-
Țara geme-n agonie, e cu un picior în groapă
Iar miniștrii stau la sfadă care cum să mai încapă
În guvernul ce ne duce taman înspre faliment...
Culmea e că nu-i ministru să nu zică și-el prezent.
Unul zice: fără mine ar fi jale cu J mare
Căci talent ca mine altu‘-n țara asta nu mai are
Ministerul să-l conducă! Altcum de ar fi să fie
Sigur că este nevoie de încă o Românie.
Bineînțeles că altul, ca și primul – competent-
Zice „sigur ar fi jale de n-aș fi-n guvern prezent”.
Scaune nu-s în țara asta, nici fotolii tapițate
Pentru câte funduri late se vor în cur așezate.
Poa‘ să fie prim-ministru nu unul, ci șapte moți
Că nu poate-n vorbă bună să-i mulțumească pe toți.
Dintre-atâtea „competențe” cine poate să aleagă
Pe ăla de e în stare situația s-o dreagă?
Algoritmi și tratative nu zic că n-ar fi normale
Dar scutiți-ne odată de atâtea vorbe goale.
Lăsați la o parte totul, și ambiții și orgolii
Și puneți odată capăt acestui troc de fotolii.
Nu contează cine pleacă, nu conteză cine vine
Dacă-n cele de pe urmă ne va fi și nouă bine.
Lăsați baltă diferența de „culoare” și „programe”
Până nu murim cu toții de „schimbare” și de foame!
-rânduri scrise în ziua de 17 noiembrie 1997-
P.S.: Orice asemănare cu politicienii prezentului e absolut întâmplătoare...
https://www.youtube.com/watch?v=par4zqR6n80
Una din ele este despre metaforele din versurile tale.
Sunt ca sarea în bucate..
Atenție marți! Printr-o "procedura democratică" - moțiunea de cenzură a celor două trădătoare și hoațe adunaturi, psd și aur, urmăresc în realitate realizarea unei lovituri de stat, la comanda moscovei. Pretenția aberantă a aur de a acapara radioul național și tv națională constitue baza, primul pas al unei lovituri de stat. Ar mai fi trebuit și poștă, dar asta a devenit nesemnificativă. Neindraznind, încă, să dea o lovitură de stat prin violență, aur se prevalează de faptul că dețin "comisia culturală" , prin cine??? mă întreb. Ei nu au în componența adevărați și valoroși oameni de cultură ci doar niște mediocri și nulități. Deci marți, 5 mai 2026 are loc o reală lovitură de stat. Sunt foarte curios câți parlamentari vor îndrăzni să comită o asemenea faptă abominabila? Și cum va reacționa adevăratul popor. De la acaparatul molau Nicușor nu am așteptări.
Iar în acest peisaj apare unul ca Bolojan, altul ca Ciucu, aproape singuri împotriva devalizatorilor. Nicușor? Somn-ușor... n-am găsit altă rimă. Se pare că a dat peste o ecuație care nu mai are soluții reale.
Volanul e în mâna unor nepricepuți pe care „poporul” i-a uns în funcții...
Întrebarea pe care mi-o pun este: cum se împacă democrația cu hoția?
Însă băieții deștepți, ăia cu viloaie, cutii de pantofi îndesate cu șpăgi, fură tot din căciula noastră. Despre hoția aia vorbeam. Mai explicit de atât chiar nu pot să fiu.