„Păi ce să faci tu, măi, cu mine?” Cum răspunde o fată de la Giurgiu amenințărilor lui G. Simion

Foto: Mălina Norocea/ Inquam Photos

Am citit și eu acum amenințările lui George Simion, acest improbabil prezidențiabil care se întreabă ce o să se facă el cu noi ăștia de iubim libertatea și nu acceptăm pumnul Rusiei în gură.

Păi ce să faci tu, măi Georgică, cu mine? Că n-ai ce. Oi fi eu fată finuță, citită, chiar un pic tocilară, da' știi ce, Georgică? Sunt născută și crescută în Giurgiu - acolo unde dai o palmă de se-aud câinii urlând.

Aveam nouășpe' ani când, într-o seară de vară, am mers cu prietenele mele să jucăm cărți la OMV, că era non-stop și alea două baruri care existau în oraș se închiseseră.

Și cum stăteam noi și jucam Whist vine o beizadea de interlop local cu ditamai mașina din care urlau niște manele atât de tare, că-ți sângerau urechile. Și erau și de-alea nasoale, că unele îmi plăceau și mie, da' nu alea.

Parchează beizadeaua fix lângă măsuța noastră, el și vreo trei malaci hlizindu-se. Fetele mele își dădeau coate să plecăm, nu mai era de noi. Da' ce să vezi tu, măi Georgică? Pe mine m-au apucat dracii. Să plece ei, că noi am fost primele. Sau să nu plece nimeni, da' să dăm muzica la un nivel mai normal. Așa că le-am zis să dea mai încet, să ne putem înțelege.

Beizadeaua m-a privit rânjind, o mână de fată care se stropșește la el și la malacii lui. A râs de mine și și-a văzut de treabă. Și atunci m-au apucat dracii și mai tare.

M-am ridicat, m-am dus la mașină (a tatei, că n-o aveam pe a mea atunci), am adus-o lângă a lor și mi-am dat și eu rock-ul la maxim. Și ce să crezi? Boxele mele se auzeau mai tare.

Au făcut spume la gură instant. Pe vremea aia era un război atroce între rock și manele. Din fericire, sunt vremuri mai bune azi în care ne putem bucura de ambele stiluri fără fel de fel de judecăți. În fine. Ei urlau și au trecut la amenințări, eu nu m-am lăsat mai prejos. Crescută la Giurgiu, știu cel puțin la fel de multe înjurături ca tine, Georgică.

Apoi au încercat să ne intimideze cu mușchii. Am sunat la poliție și țin minte foarte clar scena în care doi polițiști țineau beizadeaua scoasă din minți care urla cu scuipați că o să mă prindă el și ce o să-mi facă. Și știi ce făceam eu atunci, Georgică? Râdeam. Râdeam și îl întrebam ce o să-mi facă.

N-a făcut nimic. Nici atunci, nici peste o zi, nici peste o săptămână. N-a avut ce să facă cu mine.

Iar în seara aia eu și fetele mele am rămas la OMV și ne-am terminat Whist-ul în liniște.

Așa că te rog să mă crezi că n-ai ce să faci, nici cu mine, nici cu ăștia mulți de nu te votăm. Oricum n-ajungi președinte și știi asta. De aia, după ce s-au prins oamenii că i-ai mințit, ai trecut la amenințări.

Nu-i bai, s-a mai văzut. Noi rămânem pe loc și pe 18 ieșim la vot. Te salută o giurgiuveancă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp