Foto - gov.ro
„România pare să o ia pe urmele Greciei din anul 2009” - asta spun majoritatea finanțiștilor și economiștilor de la noi din țară de câteva zile.
Însă Ciolacu nu ascultă pe nimeni și se gândește strict la interesul partidului său, PSD, care se bazează pe un electorat ce se bucură atunci când aude că se cresc pensiile cu 40%, chiar dacă această creștere este lipsită de sustenabilitate financiară și produce un impact enorm asupra bugetului de stat.
De ce ar crește un guvern pensiile cu 40% într-un singur an? Ei bine, răspunsul la această întrebare este simplu: pentru că în 2024 sunt alegeri, iar PSD vrea să-și mobilizeze masa de votanți.
Concret, pensiile vor crește anul viitor de două ori: prima dată la 1 ianuarie prin indexarea cu 13,8% și a doua oară la 1 septembrie în urma finalizării procesului de recalculare conform legii, după cum a spus joi premierul Ciolacu.
Aceste două creșteri nu sunt nimic altceva decât mită electorală mascată. De ce? Pentru că a două creștere ar urma să aibă loc de la 1 septembrie 2024, adică foarte aproape de alegerile parlamentare.
Tehnic vorbind, după cum explică și jurnalistul economic Constantin Rudniţchi pentru RFI, este o lipsă de responsabilitate să crești pensiile cu 40%, mai ales într-un moment în care situația bugetară este foarte proastă.
Am scris încă din vară, când eram la Bruxelles, că guvernul se luptă anul acesta să reducă deficitul bugetar. Însă se pare că nu reușește. Iar în acest caz nu avem cum să nu ne întrebăm, pe bună dreptate, cât de mare va fi deficitul la finalul lui 2023 și mai ales care sunt așteptările pentru anul 2024.
Calculele Ministerului Finanțelor (condus de un reprezentant PNL) arată că în condițiile aplicării legii în forma adoptată de guvern, deficitul bugetar pentru anul 2024 nu va mai fi de 4,9% din PIB, ci de 5,5% din PIB. Iar în anul 2025 deficitul va fi și mai mare. Altfel spus, România nu va putea să revină la un deficit bugetar de sub 3% din PIB nici până în anul 2027. De altfel, Consiliul Fiscal a estimat încă din luna august că deficitul bugetar va ajunge la finalul anului 2023 la peste 6%.
În acest caz, consecințele pot fi dezastruoase pentru economia României, dacă ne gândim că UE are un pachet de sancțiuni pentru statele care nu respectă calendarul de revenire la un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB. De fapt, în acest moment, România este singurul stat european aflat sub procedura de deficit excesiv.
Adoptarea legii pensiilor avea termen de adoptare luna martie din acest an, iar de finalizarea ei depinde cererea de plată numărul trei din PNRR, care însumează trei miliarde de euro, după cum explică Europa Liberă.
Noua lege va crește cheltuielile cu pensiile publice cu 30 de miliarde lei în 2024 față de 2023, potrivit calculelor Băncii Mondiale. Ministerul Muncii a prezentat însă un impact de peste 55 de miliarde, adică 3% din PIB, ceea ce a generat cearta între PSD și PNL și l-a făcut pe Boloș să scrie cu stiloul, lângă semnătura de pe proiectul legislativ: „Doar cu asumarea măsurilor din adresă! În caz contrar, avizul este negativ”.
Potrivit Băncii Mondiale, chiar și cu un plus de 30 de miliarde de lei, bugetul total al sistemului public de pensii va ajunge la 146 miliarde lei în 2024.
Pe lângă majorările consecutive, bugetul de pensii va pierde alte patru miliarde de lei de la 1 ianuarie, când va scădea contribuția obligatorie la Pilonul I. Problema este că majorarea bugetului pentru pensiile publice va avea loc în contextul în care cel al asigurărilor de stat este într-un deficit cronic generat de numărul mare de pensionari raportat la persoanele active, mai transmite Europa Liberă.
Potrivit Casei Naționale de Pensii, în octombrie 2023, erau înregistrați aproximativ 4,6 milioane de pensionari, cu o pensie medie lunară de 2.008 lei. Acestor date trebuie să le coroborăm informația potrivit căreia populaţia activă a României era, în martie 2023, de circa 8,1 milioane de persoane, din care crica 7,6 milioane erau ocupate şi circa 471 de mii erau şomeri, după cum a precizat Institutului Naţional de Statistică. Asta înseamnă un pensionar la 1,6 angajați.
În altă ordine de idei, este clar că ar fi fost necesar ca procesul de recalculare să aibă loc într-un an mai liniștit din punctul de vedere al presiunilor bugetare, nu în unul în care sunt patru rânduri de alegeri.
Prin urmare, ceea ce face Ciolacu nu mai e social-democrație (și nici nu a fost vreodată), ci populism menit doar să atragă voturi care să consolideze mufara PSD-iștilor la resursele statului. Altfel spus, Ciolacu câștigă alegerile pentru că îi păcălește pe oameni, dar în următorii ani riscăm să intrăm în faliment, căci pare a fi doar o chestiune de timp până la o criză bugetară majoră.
Ce nu înțelege Ciolacu este că atunci când iei o decizie de politică economică, nu o iei pe termen scurt, pentru mâine, ci o iei pentru că vrei să te asiguri că acel sistem pe care îl creezi este sustenabil și va funcționa.
Iar cel mai clar exemplu de „așa NU” este Grecia, care în anii 2009-2010 intra în incapacitate de plată. De ce? Pentru că plătea de la buget mai mult decât îți putea permite. Așa a ajuns la fundul sacului și a intrat în colaps. Criza de atunci nu a atins doar Grecia și pe greci, ci întreaga zona euro, i-a lovit pe creditori, a zdruncinat reputația agențiilor de rating și a instituțiilor financiare internaționale și a adus în discuție teme delicate precum vinovăția finanțatorilor și cea a statului care a primit banii.
Asta e direcția spre care se îndreaptă și România, o țară condusă de un premier ce vorbește de creșteri la câteva zile după ce vorbea de austeritate. Desigur, măsurile de austeritate nu afectează electoratul captiv al PSD, ci doar pe restul românilor care muncesc în țara asta.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cât despre Grecia, pe urmele căreia cică am lua-o, se știe cine a "ajutat-o" să ajungă unde a ajuns: mai întâi organismele financiar-bancare imperialisto-amerloace în frunte cu Goldman Sachs și mai apoi "troika"...
Pregătiţi-vă hainele groase, în iarna asta o să cam avem treabă pe-afară...
--Era foarte normal si corect ,daca-i desfiinta ,,pe nesimtitii speciali ,
--In acest fel ,prevad iar ca vom ajunge ,de unde am plecat la milioane in buzunar si fara valoare ,Daca vor face pensia medie de 4 mii ,, si benzina 10-15 lei iar de aici vor sari in aer toate preturile ,
Caci ,daca ,,gaura din buget ,se va mojora ,,cam asta ne asteapta ,la majorari de preturi ,taxe-impozite ,acize ,tva ,atc..