Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„S-o facem discret, să nu se afle...”

Scoala Nicolae Titulescu

Școala gimnazială Nicolae Titulescu din București / Foto: Inquam Photos / George Călin

Cazul de la Școala Nicolae Titulescu este șocant. Dar e emblematic pentru modul în care se raportează angajații statului (în acest caz unii profesorii) la o problemă extrem de gravă.

Instinctul este să minimalizeze incidentele, să le ascundă, să le îngroape, să mimeze anchetele, să se acopere cu justificări ca să explice inacțiunea.

Nu se întâmplă numai în învățământ (nici mediul privat nu e scutit de astfel de situații, să nu credeți că acolo nu se întâmplă incidente, abuzuri care se ascund sau peste care se așază tăcerea).

Ține (poate) de educația noastră ca popor, de deceniile petrecute în comunism, când vina era a tuturor, dar de fapt nu era la nimeni. Ține și de instinctele de supraviețuire. Ani la rând s-au dezvoltat tehnici, s-au perfecționat, s-au finisat, s-au rafinat. Scopul lor este ca persoanele aflate în culpă să poată declara „eu mi-am făcut treaba”/ „eu am avut grijă să fim acoperiți”.

O spuneam și cu alte ocazii, sistemul de învățământ este într-o stare de degradare perpetuă. Sunt oameni care nu au ce căuta la catedră, elevii se raportează greșit la dascăli, părinții se raportează greșit la actul de învățământ. Autoritatea profesorilor a fost erodată, atât de politicieni prin nesfârșitele reforme, cât și de breasla însăși, care a tolerat nepermis de multe și nu a știut să-și creeze un sistem imunitar menit să respingă ceea ce e toxic. Prea mulți formulează păreri ferme despre ce ar trebui să învețe copiii - vocile profesorilor buni, cu pregătire academică, au fost acoperite de strigătele „influensărilor”, „coach”-ilor, „antrenorilor” de toate felurile, „consilierilor”, asociațiilor de părinți și elevi care vorbesc de la egal la egal, dar isteric cu oamenii de la catedră.

Situația este gravă - toate testele naționale și internaționale indică eșecul, rezultatele examenelor de titularizare provoacă dureri de cap, semnalele care vin din toate direcțiile sunt mai curând rele decât bune.

Sunt două-trei incidente în ultimii ani care m-au consternat:

- numărul imens de mare al profesorilor (în jur de 600) care s-au înscris și au participat la cursuri de numerologie în timpul pandemiei (o abordare aberantă - calculezi cifra numelui copilului după o formulă stupidă și apoi îți ajustezi atitudinea față de el în funcție de această cifră). Toți participanții ar fi trebuit evaluați, iar cei care cred că se poate aplica numerologia sau predarea în funcție de horoscop dați afară. Detalii, aici. 

- aparatul prezentat ca mare invenție la Cluj Napoca de Inspectoratul Școlar- pe scurt, acesta se comportă ca un fel de cititoare-n palmă, identificând aptitudinile tinerilor. Apoi le oferă sugestii pentru orientarea profesională (???!!!) - cei care au încurajat o astfel de „metodă de îndrumare în carieră” ar fi trebuit evaluați imediat și schimbați din funcții. Detalii aici.

Cadrele didactice doresc creșteri de salarii. Capcana în care riscă statul să cadă (din nou, ca și în cazul medicilor) este ca aceste creșteri să se întâmple generalizat, fără implementarea unor criterii bazate pe încurajarea rezultatelor. Mulți cred că performanța înseamnă să duci copii foarte dotați, din medii favorizate, la olimpiade și concursuri. Desigur e și asta o performanță, dar ar trebui premiați în primul rând profesorii care duc mediana cât mai sus, care salvează copiii de la abandon școlar, care predau instrumentele de gândire critică tuturor celor din bănci.

Scriam în urmă cu câțiva ani despre elefanții pe care ne facem că nu-i vedem- despre imensele probleme din școlile românești. Am fost înjurat, „am fost scos la tablă” de diverși inși care țineau să ne explice doct despre cum totul este perfect în sălile de clasă.

Sunt și negarea, dar și neînțelegerea problemelor semne ale analfabetismului funcțional, la care facem atât de des referire în ultimii ani. 

De exemplu - să nu-ți dai seama că un copil abuzat sexual în toaleta școlii la care predai sau pe care o conduci e o problemă extrem de gravă, da, este o dovadă de analfabetism funcțional.

Tot analfabet funcțional te numești și dacă tu crezi că e o soluție să așterni tăcerea peste un astfel de caz șocant sperând că „timpul le va rezolva pe toate”. 

La școala Nicolae Titulescu, toți profesorii care au știut și au tăcut ar trebui penalizați exemplar, poate chiar dați afară din învățământ. „Nu o să rămână piatră peste piatră acolo, dacă se dovedește că profesoara a ascuns”, a spus premierul Ciolacu în cursul unui interviu acordat luni seara la A3. 

Rămâne de văzut cât de repede vor îngropa autoritățile acest subiect.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ove check icon
    Mie,directoarea asta,mi se pare exemplul perfect de bugetar roman incompetent.E pur si simplu rupta de realitate, nu isi da seama de gravitatea faptelor.Mentalitatea din anii comunismului,cand profesorii se credeau un fel de fiinte superioare trimise sa ne mai invete si pe noi muritorii secretele lumii,inca persista .Femeia asta, efectiv este incapabila sa isi dea seama de ridicolul in care se pune prin declaratiile ei.Uitati-va ce aere de superioritate are.Imi vine sa sparg televizorul cand o vad si o aud.Acest specimen gretos reprezinta exact invatamantul din tara asta la momentul actual.Articolul este bun ,este o analiza corecta a sistemului de invatamant.Daca se dovedeste ca a stiut si a incercat sa bage sub pres,demisia nu este suficienta.Trebuie sa raspunda penal,si ea si ceilalti profesori care au stiut.
    • Like 6
    • @ ove
      Valentin check icon
      Tot învățământul este rupt de realitate.
      • Like 2
    • @ ove
      Subscriu!
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Care sunt tarele acestui sistem? Conținuturi educaționale abstracte, fără nicio legătură cu pragul de înțelegere al vârstei. Ștachetă umflată artificial pentru ca materialele didactice să treacă de comisiile de avizare. Un limbaj voit academic care să-l pună în lumină favorabilă pe cel care îl folosește. Vorbim de goana după puncte, gradații etc. Un sistem educațional făcut mai curând pentru profesori decât pentru elevi.
    Există soluții? Există. Nu sunt complicate. Sunt punctuale și pe sistemul pașilor mici.
    Exemplu:
    PARTICIPAREA ÎN COMISIILE DE PROGRAME ȘCOLARE, MANUALE ȘCOLARE ȘI SUBIECTE DE EXAMEN SE FIE CONDIȚIONATĂ DE O PERIOADĂ DE 15 ANI DE PREDARE LA GRUPA DE VÂRSTĂ RESPECTIVĂ.

    Mai pe românește, nu fac programe școlare decât cei care au lucrat o perioadă lungă la grupa de vârstă respectivă.
    Se vrea acest lucru? Nu se vrea. Dar să ne plângem știm. Nu știm să susținem un lucru simplu, nu știm să reformăm programele, manualele și subiectele de examen DOAR cu persoane care au lucrat cu elevii.
    E simplu, e logic, numai că NU SE VREA. De ce? Hmm... oare de ce nu se vrea?
    A, încă ceva: dacă persoanele respective dețin o funcție de conducere, atunci să nu figureze în comisiile de programe școlare, manuale și subiecte de examen.
    Se vrea? Nu se vrea...
    • Like 2
    • @ Valentin
      si cum ar trebui sa fie adecvate varstei ? carti de colorat la evaluarea nationala ? gheboasa si manele la bacalaureat ?
      • Like 2
    • @ Vasile Ostaciuc
      Valentin check icon
      Adecvarea la vârstă se face pe principiile unei științe numite PSIHOLOGIE. Din păcate psihologii nu prea au acces în educație, spre deosebire de sistemele performante de educație.
      La noi educația se face după ureche, și în general de persoane care n-au lucrat cu copii s-au adolescenți. De aici și asaltul manelelor și a prostului gust, fenomen care nu apare în sistemele performante.
      • Like 2
    • @ Valentin
      E un adevarat tsunami in societate, a prostului gust, a manelismului, e o alegere democratica si asta. si nici un psiholog din lume, nici Freud, si nici Jung, nu poate opri fenomenul. Elevii, dupa exemplul parintilor lor, nu mai vor sa invete, nu mai vor sa faca nici un fel de efort, in special intelectual. Sa citez o expresie la moda ,,Nici un geniu nu poate convinge un prost ca e prost.,, Nu generalizez, e vorba doar de 80% dintre ei.
      • Like 2
    • @ Valentin
      E un adevarat tsunami in societate, a prostului gust, a manelismului, e o alegere democratica si asta. si nici un psiholog din lume, nici Freud, si nici Jung, nu poate opri fenomenul. Elevii, dupa exemplul parintilor lor, nu mai vor sa invete, nu mai vor sa faca nici un fel de efort, in special intelectual. Sa citez o expresie la moda ,,Nici un geniu nu poate convinge un prost ca e prost.,, Nu generalizez, e vorba doar de 80% dintre ei.
      • Like 0
    • @ Valentin
      E un adevarat tsunami in societate, a prostului gust, a manelismului, e o alegere democratica si asta. si nici un psiholog din lume, nici Freud, si nici Jung, nu poate opri fenomenul. Elevii, dupa exemplul parintilor lor, nu mai vor sa invete, nu mai vor sa faca nici un fel de efort, in special intelectual. Sa citez o expresie la moda ,,Nici un geniu nu poate convinge un prost ca e prost.,, Nu generalizez, e vorba doar de 80% dintre ei.
      • Like 0
    • @ Valentin
      E un adevarat tsunami in societate, a prostului gust, a manelismului, e o alegere democratica si asta. si nici un psiholog din lume, nici Freud, si nici Jung, nu poate opri fenomenul. Elevii, dupa exemplul parintilor lor, nu mai vor sa invete, nu mai vor sa faca nici un fel de efort, in special intelectual. Sa citez o expresie la moda ,,Nici un geniu nu poate convinge un prost ca e prost.,, Nu generalizez, e vorba doar de 80% dintre ei.
      • Like 0
    • @ Valentin
      E un adevarat tsunami in societate, a prostului gust, a manelismului, e o alegere democratica si asta. si nici un psiholog din lume, nici Freud, si nici Jung, nu poate opri fenomenul. Elevii, dupa exemplul parintilor lor, nu mai vor sa invete, nu mai vor sa faca nici un fel de efort, in special intelectual. Sa citez o expresie la moda ,,Nici un geniu nu poate convinge un prost ca e prost.,, Nu generalizez, e vorba doar de 80% dintre ei.
      • Like 0
    • @ Valentin
      E un adevarat tsunami in societate, a prostului gust, a manelismului, e o alegere democratica si asta. si nici un psiholog din lume, nici Freud, si nici Jung, nu poate opri fenomenul. Elevii, dupa exemplul parintilor lor, nu mai vor sa invete, nu mai vor sa faca nici un fel de efort, in special intelectual. Sa citez o expresie la moda ,,Nici un geniu nu poate convinge un prost ca e prost.,, Nu generalizez, e vorba doar de 80% dintre ei.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Valentin check icon
      În România da, catastrofa va dura câteva generații. Problema e că încă din 1948, când a fost instituit acest tip de învățământ, Jung a intrat în conflict cu Lenin. Lenin a câștigat. Povestea asta nu s-a mai reparat nici acum.
      • Like 1
  • andrei andrei check icon
    dar cum se poate asa ceva? un profesor de desen sa nu aiba 8000 de lei pe luna? ce tara e asta? sau de religie
    • Like 0
    • @ andrei
      Valentin check icon
      Nu există profesor de desen în România...
      • Like 2
  • Cristian check icon
    Citez: "Prea mulți formulează păreri ferme despre ce ar trebui să învețe copiii - vocile profesorilor buni, cu pregătire academică, au fost acoperite de strigătele „influensărilor”, „coach”-ilor, „antrenorilor” de toate felurile, „consilierilor”, asociațiilor de părinți și elevi care vorbesc de la egal la egal, dar isteric cu oamenii de la catedră.".

    Cumva este o instigare la linsaj public pentru anumit4e categorii de specializari?

    Cine deosebeste specialsitii "buni" de cei "rai" ? Cum se face asta? Cumva tot pe baza de hartii?

    Da. situatia este iaurea, dar este doar consecinta unei prese de calitate prosta si a profesorilor de calitate proasta.
    Cumva se pregateste linsarea invataotarei? asa , pe post de tap isapsitor?
    • Like 0
    • @ Cristian
      fosta ta invatatoare ar trebui facuta tap ispasitor pentru halul in care scrii ?
      • Like 4
    • @ Vasile Ostaciuc
      Valentin check icon
      Nu. Cei care au făcut programa da, pentru că învățătoarea predă după programă și metodică. Nu predă de capul ei.
      • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro