Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Sunt doar un robot, dar mă bucur să te cunosc”. De la primul robot industrial până la ASIMO și Roverul Curiosity

Curiosity

Pe 5 august 2016, Roverul Curiosity și-a cântat, pentru a patra oară, un singuratic „Mulți ani trăiască” pe Marte. A atins pentru prima dată suprafața Planetei Roșii pe 5 august 2012, după ce a intrat în atmosferă cu viteză impresionantă, de 13.000 de mile pe oră. 

De dimensiunea unei mașini, Curiosity este cel mai mare rover trimis vreodată de oameni pe suprafața unei planete. Rolul său este să ofere informații despre climatul, atmosfera și geologia de pe Marte, să adune indicii care să arate dacă planeta ar fi putut vreodată oferi condiții propice vieții, să facă studii preliminare pentru a pregăti terenul pentru viitoare misiuni umane. 

Curiosity transmite periodic pe Pământ date și imagini, care, dincolo de valoarea lor științifică, sunt o dovadă a felului în care curiozitatea umană triumfă asupra limitelor biologice.

Robotul care a jucat fotbal cu Obama

Făcuți din aliaj de magneziu, plastic și circuite, alți roboți tind să se apropie însă de înfățișarea și comportamentul uman. Cu o înălțime de 1,30 metri și cu o greutate de 48 de kilograme, ASIMO este cel mai performant robot umanoid de până acum. Realizat de Honda, ASIMO poate opera în lumea reală și poate merge sau alerga cu o viteză de 9 km/h. E capabil să recunoască obiecte în mișcare, sunete, fețe și gesturi, poate vorbi și interacționa cu oamenii. În urmă cu câțiva ani, ASIMO a jucat fotbal cu președintele de atunci al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. „Chiar dacă sunt doar un robot, îmi pare bine să te cunosc”, i-a spus ASIMO președintelui american.

Foto: Guliver Getty Images

În timp ce mulți roboți sunt realizați după asemănarea oamenilor, alții sunt inspirați de altfel de vietăți. 

Cercetătorii de la Universitatea Harvard au creat RoboBee, un mic robot zburător, care a avut drept model biologia și comportamentul unei albine. Insectele robotice ar putea fi folosite, de pildă, pentru misiuni de localizare și salvare a persoanelor, explorarea mediilor toxice, operațiuni militare, monitorizarea traficului, dar și a vremii.

Peste 1,4 milioane de noi roboți industriali până în 2019

Cei mai răspândiți roboți sunt însă cei industriali, iar numărul lor este într-o continuă creștere. Până în 2019, peste 1,4 milioane de noi roboți industriali vor fi instalați în fabrici de pe tot cuprinsul lumii, potrivit celor mai recente previziuni ale Federației Internaționale de Robotică. Campioană în ceea ce privește gradul de automatizare este Uniunea Europeană - în acest moment, 65% dintre țările cu un număr peste medie de roboți industriali la 10.000 de angajați se află în UE.

Primul robot a fost folosit într-o fabrică în 1961 și, deși costurile sale de producție s-au ridicat la 65.000 de dolari, acesta a fost vândut către General Motors pentru doar 18.000 de dolari. Profesorul universitar doctor Florin Adrian Nicolescu, prodecan al Facultății de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, vorbește despre istoria lui.

„În anul 1954, inventatorul american George Devol a depus în SUA un brevet referitor la concepția unui robot în coordonate polar sferice cu acționare hidraulică. Este primul model de robot care a intrat în fabricație ulterior. Joseph Engelberger, denumit și părintele roboticii, a cumpărat în 1956 această licență și a devenit primul producător de roboți industriali la nivel mondial. Pentru a produce, el a fondat o companie care s-a numit Unimation Incorporated, în SUA, iar primul model de robot industrial a fost finalizat în 1960. Denumit Unimate, acesta a fost primul model de robot industrial implementat într-o aplicație tehnologică. Această aplicație tehnologică presupunea descărcarea unor piese turnate în matrițe, care erau foarte fiebinți, și a reprezentant un progres în ceea ce privește siguranța. Primii roboți au fost folosiți în industrie în operațiuni periculoase pentru oameni sau în acțiuni repetitive, care duc la uzură fizică”, explică profesorul.

Peste 31 de milioane de roboți vor fi folosiți în gospodării până în 2019

Doi ani mai târziu, continuă el, a fost creat un al doilea robot industrial, VERSATRAN. „În 1969 apare prima linie de fabricație robotizată pentru caroserii auto. Fabricarea era realizată cu ajutorul a 26 de roboți, iar o caroserie era eliberată de pe linie la 35 de secunde, un lucru absolut remarcabil la acea vreme”, spune profesorul.

Robotica nu se mai referă însă astăzi doar la la roboții industriali, arată conf. dr. inginer Iulian Tabără, președintele Filialei București a Societății de Robotică din România. „Deja am depășit zona industrială și am trecut la un nivel superior, iar robotul a intrat în viața noastră”, explică el. 

Potrivit previziunilor Federației Internaționale de Robotică, peste 31 de milioane de roboți vor fi folosiți în gospodării la nivel mondial până în 2019, pentru sarcini precum tunderea gazonului, lustruirea podelelor și curățarea piscinelor. „Există la ora actuală roboți de divertisment. Există robotul pisică, care intră în interacțiune cu oamenii, scoate zgomote, are anumite expresii, face anumite mișcări. Există în Australia roboți ciobani, care au grijă de oi. Există roboți umaniozi foarte avansați. Există roboți medicali care realizează intervenții chirurgicale complexe”, enumeră Iulian Tabără câteva dintre tipurile de roboți folosiți astăzi. Se așteaptă ca ritmul inovației să crească în viitor, când din ce în ce mai mulți oameni vor avea nevoie de cunoștințe de robotică.

Din acest an, liceenii români au posibilitatea de a se iniția în acest domeniu, odată cu organizarea primei ediții a competiției internaționale de robotică FIRST Tech Challenge. Peste 50 de echipe din 33 de județe s-au înscris în concursul BRD FIRST Tech Challenge Powered by Vodafone, care se va desfășura pe 25 și 26 martie la Sala Polivalentă din București. Echipa care va câștiga competiția națională, aflată la prima ediție, va participa la finala FIRST Tech Challenge, organizată în SUA, la St. Louis, în aprilie 2017.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Viitorul este al ajutoarelor sociale cit mai mari si mai usor de accesat !
    Nu stiu pe ce lume traiesc astia din afara Romaniei ! Ei nu vad ce e bine pentru o natie ??
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult