În 1939, New York Times scria despre un experiment de succes care prevestea în mod evident apariția televiziunii. La vremea respectivă, cel mai influent dintre ziarele americane nu paria însă pe viitorul noii invenții. „Televizorul nu va fi un competitor serios pentru radio, pentru că oamenii trebuie să stea jos și să își țină ochii lipiți de ecran; familia tipică americană nu are timp pentru așa ceva”, relata la acea vreme New York Times.
Întâmplarea este prezentată într-un raport realizat la Stanford și publicat pe site-ul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare alături de altele asemănătoare legate de mari inovații ale secolului 20, de la telefonia mobilă la laser. Raportul arată cum a fost subestimat impactul inovației în timp, în ciuda faptului că aceasta a fost „cea mai importantă componentă a creșterii economice pe termen lung”.
Există două căi prin care poți crește productivitatea: prima, să mărești capitalul fizic și forța de muncă folosite. A doua, să găsești căi inteligente de a obține mai mult cu aceleași mijloace. Un studiu care analizează evoluție economiei americane între 1870 și 1950 a scos la iveală faptul că doar 15% din creșterea economică poate fi explicată prin creșterea capitalului fizic și a forței de muncă.
O cercetare a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale arată că „economiile actuale depind tot mai mult de generarea de idei noi și de capacitatea de a le valorifica. În ultimele decenii, au apărut metodologii solide care permit studiul empiric al influenței capitalului uman asupra PIB-ului unei țări și, implicit, asupra creșterii ei economice.
Concluzia care reiese cu claritate din aplicarea sistematică a acestor metodologii, atât în interpretări moderate, cât și în interpretări optimiste ale ritmului de dezvoltare economică, este următoarea: economiile care investesc în capitalul uman (investiția este, de fapt, în cunoaștere și în dezvoltarea abilităților populației) reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce le ajută să-și mențină pe termen lung un nivel ridicat al creșterii economice”, menționează sursa citată.
„Diferența dintre noi și niște sportivi este că la noi oricine poate deveni profesionist”
În lume există programe și concursuri care îi apropie pe copii de știință și de tehnologie și îi inspiră să inoveze. Una dintre acestea este FIRST Tech Challenge. „Diferența dintre noi și niște sportivi este că la noi oricine poate deveni profesionist. Există un job pentru fiecare dintre acești copii”, spunea într-un interviu inventatorul și omul de afaceri Dean Kamen, fondatorul competiției internaționale de robotică FIRST Tech Challenge.
Elevii trebuie să realizeze roboți și să îi programeze după anumite specificații tehnice, apoi să îi piloteze în cadrul unui meci împotriva unui robot realizat de echipa adversă. Pe lângă abilitățile tehnice, competiția le formează liceenilor și abilitățile de cooperare, de negociere și de a forma alianțe.
Din acest an, competiția se desfășoară și în România sub numele de BRD FIRST Tech Challenge Powered by Vodafone. La startul concursului, care va avea loc pe 25 și 26 martie la Sala Polivalentă din București, s-au înscris 50 de echipe din 33 de județe ale țării. Echipa care va câștiga competiția națională, aflată la prima ediție, va participa la finala FIRST Tech Challenge, organizată în SUA, la St. Louis, în aprilie 2017.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Câți cititori v-au întrebat până acum: „What's that <<economic growth>>, and what's in it for me ?”
Câți cititori v-au chestionat asupra „capitalului uman” ? Dvs., ca om, in proprietatea cui sunteți, în calitate de „capital uman” ?
Câți cititori v-au întrebat ce are „creșterea economică” (A CUI ?) cu robotica, cu inovația și cu ... șomajul garantat adus de acestea din urmă, după cum promite Democrația însăși ?
Când inteligența artificială în slujba Democrației va crea roboții care fac ziaristică, dvs. (R.I.) ce veți face ?
În fine: ce mai știți de săptămâna de lucru de 3-4 zile, ca urmare a invenției și inovației ? Americani încărunțiți oftează. amintindu-și de această predicție a Democrației (hint: e mai veche decât iulie 1965!).
Desi nu mi-e adresata intrebarea, am sa raspund eu, si am sa incerc s-o fac cat mai simplu.
D.p.d.v. economic un om functioneaza ca o societate comerciala (un PFA daca vreti). Are la indemana diverse tipuri de capital (fix - bunuri imobile, si circulant - financiar (bani) si necorporal (adica intelectual, fizic, etc).
Intr-o democratie, acestea sunt proprietatea lui inalienabila. Deci la intrebarea cui apartine "capitalul uman", raspunsul este al individului insusi. El poate sa valorifice acel capital, intelectual si fizic dupa cum doreste. Adica poate alege sa-l "vanda" in functie de cerere si oferta pentru un beneficiu (salariu, dividende, drepturi de autor, etc.). Cine-l "cumpara" isi foloseste propriul "capital" intr-o investitie, care ca si orice contract comporta drepturi si obligatii, dar si riscuri.
Acum, referitor la inovatie. Aceasta are ca scop mutarea accentului de pe fizic pe intelectual. Asa ca, inevitabil cei care folosesc primordial capitalul fizic vor pierde, iar ceilalti vor avea de castigat. E o lege a firii. Dar aici intervine educatia, invatamantul, recalificarea - daca vreti. Totdeauna oamenii vor conduce masinile, sa nu ne intoarcem la aberatiile din timpul revolutiei industriale, ca aia a fost acum 3-400 de ani.
Scenarii ca cel al D-voastra prind la Hollywood dar realitatea e diferita.