„Trebuie să fii chiar foarte, foarte sceptic ca să negi această creștere a temperaturii medii globale”. Peste 140 din cele 166 de stații meteo ANM au înregistrat în iunie și iulie recorduri de temperatură. Florinela Georgescu, ANM: „Nopțile au fost foarte calde”

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România a înregistrat în acest an un număr fără precedent de recorduri ale valorilor ridicate de temperatură, fenomen considerat de climatologi ca fiind un efect al încălzirii globale.

Mai mult de 140 de stații meteo din cele 166 pe care le are Administrația Națională de Meteorologie (ANM) au înregistrat în lunile iunie și iulie din acest an recorduri lunare de temperaturi, atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții, când minimele au atins recorduri. Florinela Georgescu, directorul executiv al ANM, a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că aceste date vin să confirme avertismentele lansate în ultimii ani de climatologi, referitoare la impactul creșterii concentrației gazelor cu efect de seră.  

„Au fost multe recorduri lunare, mai ales la temperaturile minime. Ceea ce este iarăși o caracteristică deosebită a acestui an este faptul că nopțile au fost foarte calde. (...) Aceste date (recordurile de căldura din iunie și iulie – n.n.) ne spun că suntem clar într-o perioadă în care vedem pe viu unele dintre ipotezele pe care le făceau, în urmă cu niște ani, climatologii care trăgeau primele semnale de alarmă despre care ar putea fi consecințele încălzirii globale. Încălzirea globală înseamnă clar creșterea temperaturii medii globale. Ea este asociată cu creșterea concentrației gazelor cu efect de seră”, a spus Florinela Georgescu.

Circulația atmosferică de blocaj, o anomalie care a dus la multe zile cu temperaturi ridicate în Europa de est

Directorul executiv al ANM a explicat că există și factori naturali care în unii ani favorizează o temperatură medie globală mai mare sau mai mică. „Aici, în primul rând, este vorba de faza oscilației sudice El Niño-La Niña. Știm că anul trecut a fost activă faza El Niño, deci cea care favorizează o temperatură ridicată. Anul acesta treptat trecem spre La Niña. Cine știe, poate va influența temperatura medie globală. Deja suntem la jumătatea anului, s-ar putea ca această influență a lui La Niña să nu mai fie atât de sesizabilă”, a punctat Georgescu.

Lucrurile însă trebuie interpretate cu foarte mare atenție, pentru că anul acesta nu a fost la fel de cald pe tot continentul european.

„Partea de vest a Europei a avut clar un regim al temperaturilor mult mai modest față de jumătatea estică. Întrebarea este de ce a fost atât de cald la noi, atât de mult timp. A fost consecința a ceea ce noi numim o circulație atmosferică de blocaj. Adică, pe partea vestică a Europei, aerul rece dinspre pol a stagnat foarte mult timp. În fața lui a fost favorizat avansul aerului tropical. Această circulație de blocaj în sine este o anomalie pe care la fel, o putem pune în contextul modificărilor climatice care influențează circulația la scară mare”, a explicat Florinela Georgescu.

„Trebuie să fii chiar foarte, foarte sceptic ca să negi această creștere a temperaturii medii globale”

„Deci, oricât de sceptici am fi, în ziua de azi, în ziua accesului la informație - toate datele de măsurătoare sunt publice - repet, trebuie să fii chiar foarte, foarte sceptic ca să negi, de exemplu, această creștere a temperaturii medii globale. La fel, să negi creșterea concentrației gazelor cu efect de seră. Sigur, rămâne loc de comentarii, și aici vine vocea specialiștilor climatologi, care este corelația între acești doi parametri și care este influența factorului natural”, a continuat directorul executiv al ANM.

Florinela Georgescu a amintit câteva recorduri meteo înregistrate în acest an. Vara meteorologică a început exact pe 1 iunie, coincizând cu începutul verii calendaristice. Deși de obicei temperaturile ridicate apar după 15 iunie, anul acesta primul cod roșu pentru val de căldură a fost emis pe 21 iunie, cel mai timpuriu din istoria măsurătorilor meteorologice din România.

Recorduri timpurii și intense

Potrivit ANM, luna iunie a acestui an a fost cea mai caldă lună iunie din istoria măsurătorilor, care datează din 1901. Luna iunie a numărat un maxim absolut lunar de 28 de zile tropicale (temperaturi de peste 30 de grade) și 11 zile caniculare (temperaturi de peste 35 de grade).

Estimările recente indică faptul că temperaturile ridicate și precipitațiile deficitare vor continua până la sfârșitul lunii august, spune directorul executiv al ANM. Această tendință ridică îngrijorări suplimentare cu privire la rezervele de umezeală din sol, esențiale pentru agricultură și ecosisteme.

Georgescu a comparat situația din acest an cu cea din 2007, când temperaturile ridicate au persistat până la sfârșitul lunii august și chiar în septembrie. Este posibil ca și anul acesta să asistăm la episoade de caniculă prelungite până în toamnă.

Aceste evoluții climatice, cu valuri de căldură prelungite și intense, nu sunt specifice doar României, ci și altor părți din Europa de Est. În acest context, climatologii subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a combate schimbările climatice și pentru a atenua efectele acestora asupra mediului și populației.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp