Imaginea prezintă o instalație agrivoltaică, constând în panouri fotovoltaice montate deasupra unei podgorii, la „Institut des Sciences de la Vigne et du Vin” (Institutul de Științe ale Viei și Vinului) din Villenave-d'Ornon, la periferia orașului Bordeaux, în sud-vestul Franței/ foto: Profimedia
Suntem de niște decenii deja în fața marii dileme circulare „nu putem să ne luăm mașină că avem o căruță-n garaj, am nevoie de căruță când trebuie să merg de urgență undeva că n-am pus nimic în loc”.
Hai să mai vedem niște argumente aplicate consecvent în România împotriva construcției de regenerabile.
- „dacă pun panouri, unde se mai face agricultură?”. Exhibit A, panouri peste o vie în sudul Franței. Panourile se rotesc pentru a asigura lumină optimă pentru vie să nu fie arsă de soare, în cazul unei grindini se poziționează orizontal și protejează via.
Se pot pune panouri și peste pomi fructiferi, e plină Sicilia, de exemplu. În alte țări, se acoperă pășuni pe care pasc oi, mai pot sta și ele la umbră pe caniculă. Da, da, n-o să credeți, panourile solare rezistă bine la grindină, în principiu țin la grindină de dimensiunea unei mingi de golf la viteză de 25 m/s. Apropo, în România de câțiva ani e o reală problemă cu producția de vin din cauză de grindină din ce în ce mai frecventă și din cauză de căldură extremă și soare prea puternic. În loc de asta, la noi merge doar cu „scoaterea terenului din circuit agricol”, cu mult cântec și despletire patriotardă. Probabil dacă și-ar pune cramele panouri peste vie li s-ar zice că nu mai produc vin.
- „ce fac cu hidro în caz de secetă, să construiesc oare noi hidrocentrale pe râulețe și pârâiașe?”. Exhibit B, panouri flotante pe lacurile de acumulare, cu baterii. Câștig triplu: produc și vând mai multă energie (dacă nu-i soare, poate plouă), panourile funcționează mai eficient că apa le ține mai reci, se evaporă mai puțină apă din lacul de acumulare. Ba chiar și apa e mai bună pentru pește, că se încălzește mai puțin și nu mai sunt atâtea alge.
Nu-i SF, chiar Hidroelectrica are un proiect - întâi un pilot (proiectul „Nufărul”), pe care apoi l-ar extinde pe toate lacurile de acumulare de pe Olt, dar se mișcă precum ochiul mortului. De un an de zile, ”pilotul” e în aceeași fază, așteaptă niște hârtii de pe la ANRE.
- „unde naiba să mai montez panouri în orașe”. Exhibit C, panouri peste parcările de la supermarketuri și stații de încărcare pentru mașini electrice. E un program în Franța taman pe așa ceva.
Câștig triplu: mașinile nu se mai coc în soare și nu se topește cumpărătorul; mașina se încarcă până când își face omul cumpărăturile; pot să fac un ban rapid pentru ”plinul” mașinii sau să folosesc energia chiar pentru supermarket, lumină, frigidere. Asta probabil ar necesita un ajutor în bani, dar pentru proiecte de genul ăsta aveam de fapt AFM și Fondul de Modernizare finanțate din ”schema cu certificate de dioxid de carbon” mult hulită în România. Nu pentru „Rabla”, când în același timp se cumpără la greu de-afară hârburi la mâna a doua și poluarea din transport rutier rămâne tot acolo unde era și înainte.
- „o mulțime de alte terenuri mai trebuie expropriate / vândute / achiziționate pentru atâtea panouri”. Exhibit D, panouri între șinele de cale ferată, se face acum așa ceva în Elveția.
Terenul ăla e al statului, l-ar putea folosi chiar el, uite, taman la companiile de stat de care ținem cu dinții să nu moară. Bine, la noi nici calea ferată nu-i electrificată decât vreo 30%, ca acum 40 de ani...
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.