După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Panouri peste parcările de la supermarketuri și stații de încărcare pentru mașini electrice. E un program în Franța taman pe așa ceva. Câștig triplu: mașinile nu se mai coc în soare și nu se topește cumpărătorul; mașina se încarcă până când își face omul cumpărăturile; pot să fac un ban rapid pentru „plinul” mașinii sau să folosesc energia chiar pentru supermarket. (Imaginea prezintă o instalație agrivoltaică, constând în panouri fotovoltaice montate deasupra unei podgorii, la „Institut des Sciences de la Vigne et du Vin” (Institutul de Științe ale Viei și Vinului) din Villenave-d'Ornon, la periferia orașului Bordeaux, în sud-vestul Franței/ foto: Profimedia)

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

În anumite seri este posibil să avem un deficit de peste 3.000 MW. Cauza principală este seceta pedologică și hidrologică prelungită. Nu doar în România, ci mai ales în amonte, în Germania și Austria, de unde Dunărea intră în țară cu debite foarte mici. foto Profimedia

România a reușit o performanță greu de egalat chiar și într-o administrație obișnuită cu ratarea proiectelor, și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune, a obținut bani europeni pentru capacitățile care trebuiau să le înlocuiască, a înființat companii, consilii de administrație și directorate, dar nu a construit centralele. Centrala de la Rovinari, octombrie 2024/ foto: Profimedia

De ce pare că o glumă veche a grupului Divertis explică mai bine decât rapoartele oficiale starea în care a ajuns sistemul energetic românesc. foto: Inquam Photos

România a declarat stare de alertă energetică. Sună grav. Sună a mobilizare. Sună a stat care știe ce are de făcut. Foto: Inquam Photos/George Călin

Republica Moldova suferă. Suferă de o multitudine de crize și penurii, iar în aceste prime zile de iarnă, principala preocupare a Republicii Moldova este criza energetică și aici vorbim atât de livrarea gazelor cât și în special de asigurarea cu energie electrică. (Foto: Profimedia)

Cheltuielile masive ale subvențiilor pentru energie creează mari probleme fiscale, iar lupta frenetică de a menține lumina aprinsă a distras guvernele de la alte afaceri presante. Astfel, The Economist avertizează că abia a început criza în Europa. (Foto: Inquam Photos)