Foto: Inquam Photos /George Călin
Rata dobânzii la titlurile de stat americane pe 10 ani a sărit joi de 5,3%. În urmă cu o lună era 4,8%. Adică a crescut cu jumătate de punct procentual.
Asta declanșează o „fugă a capitalului" din restul lumii. Toate titlurile de stat își pierd valoarea, dobânzile cresc peste tot. Franța se împrumuta la 4,2% în urmă cu o lună, acum o face la 4,9%.
Investitorii fug și de titlurile de stat românești, renunță la active denominate în lei.
Foarte important, piața financiară internațională anticipează în lunile următoare continuarea creșterii dobânzilor de către principalele bănci centrale ale lumii, din SUA, Europa, Japonia.
Vreau să menționez două aspecte:
1. România continuă să se împrumute la dobânzi mari și în creștere, în loc să se împrumute la dobânzi mai mici, așa cum figura în Planul fiscal-bugetar pe 7 ani. Ghinion. Priviți graficul de mai jos, se pare că se întrunesc toate condițiile asociate cu cel mai prost scenariu. Adică crește riscul de țară, pentru că România ajunge să plătească doar pe dobânzi (3% din PIB și peste) mai mult decât ar trebui să aibă deficitul bugetar maxim!

2. În mod firesc, rata dobânzii ar trebui să crească în România. România ar trebui îmbrăcată cu cămașa de forță a disciplinei monetar-fiscale, așa cum a făcut Bulgaria în ultimele decenii. Desigur, creșterea dobânzilor ar agrava situația economică. Însă situația economică se agravează oricum, important este cine pierde cel mai mult, „de unde tăiem". Dacă nu se întâmplă asta, atunci ajustarea se face prin cursul de schimb, adică prin scăderea valorii leului. Caz în care socializăm pierderile, toți românii sunt puși la plată. Știți, eterna poveste a non-reformei din România.
***
Statul scoate zilele astea la vânzare titluri de stat în euro pe 10 ani cu o rată a dobânzii de 6,6%. Dacă nu mă înșel, este cea mai mare dobândă la care a emis astfel de titluri. Puneți-vă întrebarea: de unde poate plăti statul 6,6% la euro? Ce creștere economică/a veniturilor bugetare ar trebui să aibă ca să acopere serviciul datoriei? Este verosimilă o asemenea creștere economică cu politicile duse în ultima vreme? Și dacă nu e verosimilă, prin ce altă metodă pot crește veniturile bugetare?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp





Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.