Foto: Getty Images
Bitcoin este o monedă descentralizată, adică fără stăpân, fără deținător, respectiv fără o autoritate care să îl guverneze. Guvernarea sa este asigurată de un algoritm preprogramat, care funcționează impecabil, de 13 ani. Piața de Bitcoin este liberă, așadar, prețul unui Bitcoin este influențat doar de cerere și ofertă.
Repetată obsesiv, în toate mediile economice, sintagma „raportul cerere/ofertă” a ajuns să fie doar o expresie banală, de manual, pe care mulți o aud, dar puțini o înțeleg. Voi încerca să clarific acest concept, care explică și volatilitatea Bitcoin, folosind modelul unei piețe de nuci. Am ales nucile, pentru a sugera că vorbim despre o piață cu produse identice, la fel ca și Bitcoin.
Trebuie să ne imaginăm o piață comercială, cu tarabe traversale lungi, numerotate în ordine, de la stânga la dreapta. Fiecare număr este echivalent cu prețul de vânzare al unei nuci, pe taraba respectivă: 1 leu, 2 lei și tot așa. Vânzătorii de nuci, sosesc în piață și încep să-și descarce nucile, fiecare pe taraba aferentă prețului solicitat de ei. Ei reprezintă oferta de nuci din piață. Cel mai grăbit să vândă, dintre toți vânzătorii, va propune bineînțeles cel mai mic preț pentru nucile sale, așadar își va așeza nucile pe prima tarabă, înaintea tuturor celorlalți, practic în prim-plan-ul pieței. De dragul comparației cu prețul actual al Bitcoin, să spunem că prețul cel mai mic de vânzare va fi de 40 lei/nucă.
Pe următoarea tarabă, la dreapta, se vor așeza vânzătorii care cer 41 de lei pe nucă, pe următoarea cei cu 42 și tot așa. Numărul de tarabe este virtual nelimitat, așadar chiar și ofertele aparent absurde, de 1000 lei pe nuca sau chiar de 1 milion de lei pe nuca, sunt acceptate în piața noastră. Însă, fiecare vânzător știe că, pentru a ajunge la el, eventualii clienți vor trebui să cumpere mai întâi toate nucile mai ieftine, respectiv să golească absolut toate tarabele aflate la stânga lui.
Cumpărătorii de nuci, la fel ca și cumpărătorii de Bitcoin, vin la piață, aducând cu ei bani, să zicem lei. Pot cumpăra nuci, de la prima tarabă, la prețul de 40 de lei nuca, sau pot aștepta, plasând o oferta de cumpărare mai mică decât prețul pieței, respectiv își pot depune oferta de bani pe taraba cu nr 38, 37 sau chiar mai jos decât atât. Atunci când vânzările de nuci încep să se întâmple, înseamnă că ori unii cumpărători au acceptat prețul de vânzare, ori vânzătorii au redus prețul, acceptând cele mai bune oferte pentru nucile lor. Numărul tarabei pe care a avut loc ultima tranzacție de nuci reprezintă prețul pieței din acel moment.
Pe o piață descentralizată, adică absolut liberă, prețul de vânzare al produsului unic rezultă dintr-o combinație de doi factori esențiali: Cantitatea de produse oferită sau cerută și timpul pe care comerciantul este dispus să-l aștepte, până la vânzarea propriu-zisă.
Raportul cerere/oferta, cel care determina creșterea sau scăderea valorii nucilor este, în primul rând, un joc al răbdării. Prețul unei nuci începe să scadă dacă vânzătorii sunt nerăbdători să vândă și reduc prețul de vânzare, mutându-și oferta pe tarabele corespunzătoare de la stânga. În schimb, dacă cumpărătorii sunt mai mulți sau mai grăbiți, ei vor epuiza repede ofertele ieftine de nuci, iar noii cumpărători vor fi nevoiți să se deplaseze spre dreapta, unde prețurile sunt mai mari. Așadar, primul factor care influențează prețul nucilor este răbdarea ambelor tabere.
Celălat factor esențial care influențează prețul este cantitatea oferită, respectiv cerută de piață. Variațiile de preț sunt datorate diferențelor cantitative dintre cerere și ofertă. Astfel, dacă aș vrea să cumpăr o cantitate foarte mare de nuci, prețul pieței devine doar un reper inițial. Iar asta pentru că, deși există nuci de vânzare cu 40 de lei, vânzătorii care acceptă acest preț sunt puțini, iar cantitatea lor totală de nuci, îmi este insuficientă. Ce fac, dacă vreau să cumpăr 1000 de nuci, însă pe prima tarabă, la 40 de lei pe nuca, nu găsesc decât 300 de bucăți? Dacă sunt grăbit să strâng cele 1000 de nuci, atunci sunt nevoit să mai cumpăr și toate cele (să zicem) 500 de nuci de pe taraba de la dreapta, care vinde cu 41 de lei. Pentru ultimele 200 de nuci voi fi nevoit să plătesc chiar 42 de lei. Ei bine, iată cum acțiunea mea a crescut prețul nucilor, de la 40 lei la 42 de lei pe nuca. Iar dacă nevoia mea imediată este de a cumpăra mai mult, poate 10,000 de nuci, atunci voi urca cu siguranță prețul peste 45 și aș putea ajunge chiar la 50, depinde doar de câți vânzători disponibili găsesc, în această perioadă a zilei, la piață.
Mulți cumpărători, considerând că au cumpărat nuci ieftine, le așează din nou la vânzare, pe o tarabă aflată la dreapta, pretinzând un preț superior celui la care au achiziționat. Iar dacă au răbdare și încredere în nevoia de nuci de pe piață, pot face astfel cel mai simplu profit. Apoi, aceiași comericanți pot aștepta reducerea cererii și scăderea prețurilor, pentru a achiziționa din nou nuci, la prețuri mici, pentru a le vinde, ulterior în profit. Priviți superficial, acești traderi sunt niște bișnițari, adică niște speculanți ai pieței, niște beneficiari prea rapizi ai unor bani nemeritați. Însă este o senzație greșită. Prețul plătit este asumarea riscului, iar ceea ce fac ei reprezintă cea mai simplă, mai liberă și mai elementară formă de comerț.
La fel se intamplă și pe piața de Bitcoin, însă la scară planetară. Pe piața de cryptomonede se tranzacționează peste 100 de miliarde de dolari, zilnic, adică câteva milioane de dolari în fiecare secundă. O bună parte dintre aceste tranzacții sunt operate de roboți, adică softuri care vând sau cumpără, în funcție de cum au fost programați. Așadar, complexitatea și dinamicitatea acestei piețe depășește cu mult capacitatea noastră de înțelegere, iar modelul pieței de nuci pe care ni-l putem imagina este mult, mult diminuat. Totuși, principiile pieței funcționează la fel, indiferent de scară.
Devine evident însă, faptul că lipsa de experiență, în comerțul de pe piața de nuci sau de pe piața de Bitcoin, poate determina afaceri proaste. Mulți investitori începători au realizat că nucile cumpărate la începutul lui 2018 au fost foarte scumpe, la fel cum și cumpărătorii de Bitcoin de atunci, au înțeles același lucru. Însă cei care au avut răbdare și nu au vândut în pierdere, au fost recompensați după 3 ani de așteptare, cu dublarea valorii plasamentelor lor. Iar astfel, a fost confirmată prima regulă nescrisă, pentru investitorii amatori în Bitcoin: Nu investi niciodată bani de care ai nevoie, ci doar bani cu care ești dispus să aștepți!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.