Foto: Getty Images
Bitcoin pare să fie proiectat doar pentru oamenii foarte deștepți, însă nu este deloc așa. Cryptomonezile sunt bani mainstream, pentru toată lumea, nicidecum doar pentru programatori, tocilari cu ochelari sau tineri isteți, cu capul mare. Nici nu sunt doar o joacă de băieți, unde fetele nu se pricep. Este adevărat, având în vedere nivelul actual de adopție a cryptomonedelor, undeva în jur de 2%, a fost firesc ca primii pasionați să fi fost cei preocupați de matematică, de știință și de tehnologie. Adică, în sens convențional, cei mai isteți oameni dintre cunoscuții noștri. Însă nu toți oamenii isteți au intuit potențialul tehnologiei blockchain.
Autosuficiența intelectuală este uneori cel mai mare handicap observabil, al persoanelor capabile pe care le cunosc. Și mie mi s-a întâmplat de foarte multe ori să judec superior și superficial, cu infatuare intelectuală, câte o idee care s-a dovedit ulterior, grozavă. Exemplul cel mai relevant este trenul pe care l-am ratat în 2014 și în care, am ajuns să mă urc foarte târziu, abia în 2017. Mă refer la Bitcoin.
În 2014, Bitcoin mi-a ieșit în drum de două ori, în aceeași zi. Coincidențele sunt mereu amuzante, de aici și poveștile savuroase despre destin. Se apropia Crăciunul unui an foarte bun, ne făceam calcule financiare și ne gândeam la investiții. Cele mai comune opțiuni erau încă imobiliarele, însă un bun prieten al meu, un tip cu un istoric excelent în investiții, mi-a zis că el se gândește să investească în Bitcoin. Nu știa nici el exact ce este Bitcoin sau cum funcționează, însă înțelesese că sunt niște bani electronici și urmărise graficele de creștere din ultimele luni. Părea o afacere formidabilă, în care era dispus să riște și să investească 11,000$.
Mi-am pierdut atunci circa o oră din viață încercând să-mi conving prietenul să nu facă o asemenea tâmpenie, adică să cumpere niște monezi inexistente, de pe un site. I-am explicat că trebuie să fie vorba despre o schemă piramidală, ceva, sau un fond riscant de investiții, însă în esență nu putea fi decât o mare țeapă și atât. Iar prețul de aproape 400$ pentru un Bitcoin mi se părea o glumă proastă. Cum să dai 400$ pe nimic, practic? Ce acoperire poate avea o monedă electronică, ce susținere poate avea, ce control asupra banilor tăi poți avea și cine îți garantează acești bani? Au fost atunci o puzderie de întrebări încuietoare cu care mi-am încolțit prietenul, etalându-mi înțelegerea funcționarii finanțelor mondiale și invalidandu-i investiția. În fond, erau aceleași întrebări legitime ale necunoscătorilor, întrebări care mi-au fost ulterior adresate și la care am tot răspuns în ultima vreme. Din fericire, el nu s-a luat după mine și după argumentele mele superficiale de atunci și și-a cumpărat 30 de Bitcoin.
Însă povestea nu se încheie aici. Spre seara respectivei zile m-am dus la banca din cartier să scot niște cash. Ofeream niște bonusuri consistente de Crăciun, la firmă și aveam nevoie să scot o sumă de bani, mai mare decât aș fi scos de obicei. Am preferat să fac acest lucru seara, întrucât urma să blochez aparatul pentru cel puțin 10 minute. În timp ce operam la automatul bancar, am observat că și tipul de la celălalt aparat extrage tot sume mari, în mod repetat. Ambele aparate fiind ocupate, câțiva oameni așteptau deja afară, în frig. După câteva operații, am început să ne privim reciproc cu o oarecare suspiciune. El, că să relaxeze situația, mă întreabă zâmbind:
- Tot cu Bitcoin?
Atunci, i-am zâmbit prietenește, și am amintit despre discuția de mai devreme pe care o purtasem cu prietenul meu investitor. L-am privit cu admirație pe tânărul curajos, care își burdușise rucsacul cu teancuri de cash. Însă nici atunci nu am făcut click, să dau un search, să înțeleg mai exact despre ce este vorba cu acest Bitcoin.
Din cei 30 de Bitcoin achiziționați în 2014, prietenul meu a trăit extravagant timp de trei ani. Pe măsură ce cheltuia din portofel, valoarea portofoliului său continua să crească. A tot vândut fracții din investiție, pentru câte o vacanță exotică sau pentru câte un produs de lux. În 2017, a vândut restul rămas cu 200,000$. Abia în perioada aia am ajuns eu să-l iau în serios și să mă apuc să studiez amănunțit subiectul.
Acum, mi-este destul de clar că am plătit un preț destul de scump pentru aroganța mea intelectuală din 2014. Am ratat atât expertiza pe care aș fi acumulat-o în cei 3 ani, cât și cel puțin un zero în plus, la valoarea investiților mele virtuale actuale. Iar aceeași greșeală continuă să o facă mulți dintre apropiații mei și acum. De trei ani duc muncă de convingere cu aproape toți cunoscuții mei, încurajându-i să cumpere Bitcoin cu 5,000$, cu 7,000$ sau cu 10,000$. Pe câțiva i-am convins, iar acum, când un Bitcoin valorează 40,000$, sunt bucuroși de profiturile obținute. Însă, la fel ca și mine în 2014, majoritatea lor s-au considerat prea deștepți, prea versați și prea buni cunoscători ai funcționarii lumii, încât să pună mâna, să studieze și să înțeleagă acest fenomen, care în câțiva ani ne va schimba fundamental banii și modul în care ne raportăm la ei.
Povestea Bitcoin este o poveste seducătoare, trebuie doar să ai disponibilitate să o asculți și să o înțelegi. Iar numărul celor interesati si fascinați de ea crește, cu fiecare 10,000$ pe care moneda electronică, îi adaugă la valoarea ei. Însă, mai ales acum, la prețul de 40,000$, Bitcoin este o investiție riscantă, mai riscantă decât a fost vreodată. Imprudența celor care se vor hazarda să cumpere Bitcoin, fără sa înțeleagă pe deplin mecanica de funcționare a cryptomonedelor, îi poate costa scump pe aceștia, cu ocazia urmatoarei corecții a pieței. Iar ei vor plăti tot prețul aroganței intelectuale, pentru ca tot asta înseamnă și să te năpustești, investind, într-un proiect despre care esti doar foarte superficial informat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
http://bit.ly/fca-crypto
http://bit.ly/bitcoin-fluctuations
Cred ca pentru un om obisnuit care doreste sa isi creasca venitul cu astfel de activitati este sa aloce un suma de bani de care sa nu ii para rau ca o sa o piarda si sa o considere o investitie pe termen lung.
Bitcoin insa nu e suficient de stabil sa imi inspire incredere, acum e doar o perioada de boom si la fel sunt toate bursele.. Mai mult de banii de bere nu as pune acolo, mai ales acum, e posibil sa coboare dramatic pretul.
Chestia e ca pentru a transforma bitcoinii in banii lui Biden, Merkel sau Xi trebuie sa treci printr-un exchange si cele din tarile cu apa calda necesita validarea identitatii.
Iar tranzactiile cu bitcoini pot fi urmarite foarte usor. De oricine, nu doar de serviciile secrete. Din punctul asta de vedere sunt mult mai transparente decat orice alta optiune. E drept ca urmaresti tranzactii intre portofele anonime, insa isi pierd anonimatul atunci cand ajung intr-un exchange si cineva vrea sa-i converteasca in hartii fara valoare gen dolari.