Gabriel Liiceanu a vorbit despre legătura pe care o avem cu locurile natale și despre cât de grea este decizia unui individ de a părăsi definitiv țara. Întrebat când s-a gândit ultima oară să plece din România, filosoful a răspuns ferm: „Niciodată. Nu pot.” Foto: Getty Images

Totul este sold-out la ornamentele și petrecerile de sărbători, la excursiile în țări calde, la petrecerile și vacanțele de iarnă - schiorii cumpără vacanțe în Austria, țară pe care o înjurăm de doi ani pentru că nu ne-a lăsat în Schengen.

În acest articol încerc să prezint câteva opțiuni pentru bradul de Crăciun, ordonate după impactul asupra mediului, ca apoi fiecare să își aleagă opțiunea care i se potrivește. (Foto Guliver Getty Images)

Asta e cu viața modernă: poți să trăiești izolat în propria familie, fiecare în bula lui. Algoritmii social-media ne livrează doar informația care ne convine, exact potrivită cu profilul nostru, formând așa-zisele „echo chambers,” care sunt strict personale, unde nu pătrunde nicio știre nedorită.

- Dacă nu ar fi munca, nu ar mai merita deloc să trăiesc. Aici măcar pot vorbi cu cineva sau dacă nu, măcar nu sunt complet singur. Uite, cum ești tu acum, vrei nu vrei, vorbești cu mine. Chiar dacă discutăm despre viața mea inexistentă, e mai bine decât nimic. Vorbitul despre nimic e mai bun decât nimic. Știu, pentru tine e absurd, dar pentru mine e important. E firul de ață care mă ține în fiecare zi pe scara asta. Foto - Hudolin-Kurtagic/ Lumi Images/ Profimedia

Ruxandra Gubernat fusese absentă motivat la proiecție. Cu toate acestea, după film am stat cu cei din sală aproape două ore la Q&A și povești cu Andrei Dudea, directorul de imagine și o parte din (foarte) mica echipă a filmului. Prezența invizibilă a Ruxandrei era însă peste tot, o simțeai pe ecran, cu toate că nu o vezi niciodată, în sală, pe fețele oamenilor care se luminau vorbind despre cum au lucrat cu ea. Foto facebook Ruxandra Gubernat

Mi-am continuat ora, puțin încordat, gândindu-mă cât de diferit sunt față de copii. (Foto: Alexandru Busca/ Inquam Photos)

„- Roagă-te de tovarășul X să te ierte!! Roagă-te, tată, poate o să vrea să te ierte! Unde pleci, matale, acum bătrân și cu părul alb!?” (Foto: Inquam Photos/ Adriana Neagoe)

Întrebarea nu mai este „dacă”, ci „când” și „cu ce viteză”.

În anul 2025, după cum ne arată ordonanța, angajările în sistemul bugetar sunt înghețate. Sunt exceptate posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum.