După 29 de zile de efervescență artistică, Festivalul Internațional George Enescu 2025 a tras cortina peste o ediție strălucitoare și memorabilă, trăită la intensitate maximă de publicul prezent la București, în peste 20 orașe din țară sau la Chișinău și de milioane de melomani care au urmărit concertele transmise în direct online pe www.festivalenescu.ro, la TVR 1, TVR Cultural sau la Radio România Muzical și Radio România Cultural, o parte dintre ele fiind preluate și în rețeaua EBU (Uniunea Europeană de Radio), se arată într-un comunicat al organizatorilor.
O ediție sub semnul aniversărilor, caracterizată prin inovație, diversitate, excelență și dialog, în viziunea artistică a Maestrului Cristian Măcelaru, care a consolidat statutul festivalului ca unul dintre cele mai mari evenimente culturale internaționale dedicate muzicii clasice, un adevărat brand pentru România, cu rol definitoriu pentru diplomația publică.
„În a 27-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu ne-am dorit să atragem un public larg, divers și deosebit. Am oferit spectacole care să atragă cât mai mulți oameni și din câte am văzut, așa a și fost. M-am bucurat mult când am fost întrebat de jurnaliști din străinătate ce am făcut pentru a atrage un public atât de tânăr. Spiritul în care Enescu a contribuit și chiar a transformat viața culturală din România este și contextul în care noi ne dorim să continuăm Festivalul. Acele valori de bază - generozitatea, respectul și dragostea - care i-au definit cariera, să definească și festivalul care-i poartă numele. Și astfel să fim demni de a purta numele unui compozitor genial, un mentor dedicat, un interpret desăvârșit și un patriot adevărat”, a declarat Cristian Măcelaru, director artistic al Festivalului Internațional George Enescu.
Peste 4.000 de artiști din 28 de țări, mai mult de 100 de concerte în București și un număr aproape similar în țară, alături de zeci de mii de spectatori prezenți fizic și milioane de urmăritori online, au transformat ediția 2025 într-un veritabil fenomen cultural. Dincolo de cifre, ceea ce a rămas a fost energia incredibilă a întâlnirilor dintre mari orchestre ale lumii, soliști legendari și un public însetat de muzică, de frumos, de emoție autentică, punți între culturi, generații și lumi.
În 2025, muzica lui Enescu, dar și a marilor compozitori ai lumii, concertele, evenimentele conexe, expozițiile tematice, simpozioanele științifice, mesele rotunde și dezbaterile despre puterea muzicii sau jurnalismul muzical au reușit să creeze comunități extrem de puternice, unite într-o pasiune comună.
Una dintre noutățile acestei ediții a fost revenirea spectacolelor de operă și balet în programul festivalului. Producții-eveniment au electrizat prin forța expresivă a artei scenice totale. Montări precum Oedipe de George Enescu, cu o distribuție care a adus la Opera Națională București mari voci românești celebre pe scenele internaționale, L’Heure espagnole de Maurice Ravel într-o coproducție inedită, The Seasons prezentat de Malandain Ballet Biarritz și Orchestra Operei Regale din Versailles, pe muzica lui Antonio Vivaldi și Giovanni Antonio Guido, Flautul fermecat de Mozart cu Deutsche Kammernharmonie Bremen, Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici, Salome de Richard Strauss, Dardanus de Jean-Philippe Rameau (versiunea din 1744), Daphnis și Chloé de Maurice Ravel sau DinDor’NdoR, un spectacol de Gigi Căciuleanu, au demonstrat că opera și baletul rămân parte integrantă a ADN-ului festivalului.
Ediția 2025 a marcat și un pas curajos spre inovație: Enescu – JTI Immersive Experience, prima serie de spectacole imersive din istoria festivalului, găzduită la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, a atras un public divers, dornic să experimenteze muzica într-o formă multisenzorială, un univers vizual și sonor în care sunetul s-a întâlnit cu tehnologia digitală, deschizând noi perspective asupra modului în care muzica clasică poate fi trăită în secolul XXI. În același spirit, noua serie Enescu în Control, susținută de BRD Groupe Société Générale, a adus festivalul într-un spațiu alternativ, adresându-se unor noi categorii de public, într-un sincretism artistic fără precedent.
Pe scenele principale ale festivalului au urcat unele dintre cele mai importante orchestre ale lumii – de la Royal Concertgebouw și Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, Die Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Orquestra de la Comunitat Valenciana până la Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia și Orchestra Națională a Franței. Lor li s-au alăturat dirijori emblematici, precum Paavo Järvi, Klaus Mäkelä, Cristian Măcelaru, Daniele Gatti, Ivan Fisher, Vasily Petrenko, alături de soliști de anvergură – Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Alisa Weilerstein, Sol Gabetta, Nemanja Radulović, Renaud Capuçon, Gautier Capuçon, Evelyn Glennie, Bruce Liu, Nelson Goerner, Rudolf Buchbinder, Jean-Yves Thibaudet, Seong-Jin Cho – printre alții.
(Orchestra Regală Concertgebouw-Alex Damian)
Pentru prima dată în istoria Festivalului Enescu, a fost acordat Premiul de Excelență. Trofeul, creat de artistul Mihai Băncilă, i-a fost acordat violonistei Anne-Sophie Mutter, cu prilejul aniversării a cincizeci de ani de strălucită carieră muzicală.
Totodată, organizația International Classical Music Awards a înmânat dirijorului Cristian Măcelaru și Orchestrei Naționale a Franței, Premiul pentru muzică simfonică, pentru discul “George Enescu”, înregistrat la casa Deutsche Grammophon in 2025. Premiul a fost oferit de președintele juriului, Remy Franck și Cristina Comandașu, membră a juriului ICMA.
Această constelație de nume sonore a adus melomanilor nu doar excelență interpretativă, ci și strălucirea unei sărbători a muzicii universale, într-un efort de susținere entuziastă din partea mass-media. Fiecare concert a fost răsplătit cu minute nesfârșite de aplauze, confirmând că publicul de la București rămâne unul dintre cele mai calde și entuziaste din lume.
Festivalul a continuat totodată să își respecte misiunea de a aduce în prim-plan muzica contemporană și creațiile noi. Numeroase lucrări au fost interpretate în premieră mondială sau națională, iar compozitori actuali – din România și nu numai – au fost prezenți în program, cultivând viitorul muzicii în perpetuitatea moștenirii trecutului.
De asemenea, concertele educative și proiectele dedicate copiilor și familiilor, inițiate în 2023, au continuat cu mare succes în această ediție, contribuind la formarea unei noi generații de melomani, prin cultivarea dragostei pentru muzică de la cele mai fragede vârste.
Mai presus de toate, ediția 2025 a Festivalului Enescu a demonstrat puterea muzicii de a uni prin emoție și frumos oameni din culturi și medii diferite. În sălile de concert au dispărut barierele lingvistice, sociale sau geografice, iar publicul a trăit, împreună cu artiștii, momente de intensitate rară și bucurie pură.
„Încheiem această ediție a Festivalului Internațional George Enescu cu recunoștință pentru artiștii extraordinari, pentru publicul entuziast și pentru toți cei care au făcut posibil acest dialog al muzicii cu lumea. Festivalul rămâne un spațiu al întâlnirii și al inspirației, iar emoția acestor seri va continua să ne însoțească până la revederea la următoarea ediție”, a declarat Cristina Uruc, Manager interimar ARTEXIM și director executiv al Festivalului Enescu.
Ediția 2025 a Festivalului Internațional George Enescu s-a încheiat cu minute în șir de aplauze furtunoase, în urma a 29 de zile de efervescență artistică. Pregătirile pentru ediția din 2027 au început deja, succesul actual confirmând poziția festivalului ca reper cultural mondial și deschizând un nou capitol, în care tradiția și inovația, rafinamentul și curajul se întâlnesc sub semnul excelenței la cel mai înalt nivel.
Despre Festivalul Internațional George Enescu
Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție a avut loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și a marcat 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an a festivalului a fost „Aniversări / Celebrations”, iar în program s-au regăsit peste 100 de concerte susținute de peste 4.000 artiști din 28 de țări, ce au adus în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.
Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume.
Festivalul Internațional George Enescu este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.
Organizator: ARTEXIM
Co-organizator: Fundația ArtProduction
Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București
Parteneri principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience (partener de inovație), Lexus
Parteneri: LINDE GAZ, Purcari, Ferrero Rocher, Mobexpert, One United Properties, ORANGE, CPI Property Group, L’OR, Nazzuro Aqua, Althaus, Fundația Liliana și Peter Ilica, Senia Music
Cu sprijinul: BIGOTTI, Țuca Zbârcea & Asociații, SANADOR, YOKKO
Transportator oficial: Tarom
Parteneri instituționali: Filarmonica George Enescu, Muzeul Național de Artă al României, Teatrul Național “I.L. Caragiale” București, Teatrul Odeon, Universitatea Națională de Muzică București, Opera Națională București, Muzeul Național George Enescu, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Reprezentanța Comisiei Europene în România, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură din București, Institutul Cervantes din București, Institutul Polonez din București, Institutul Adam Mickiewicz, Forumul Cultural Austriac, Biblioteca Națională a României, Art Safari, Compania Națională Aeroporturi București, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Departamentul Sala Palatului, Filarmonica Banatul Timișoara, Filarmonica Mihail Jora Bacău, Filarmonica Moldova Iași, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Transilvania Cluj-Napoca, Filarmonica Arad, Filarmonica George Enescu Botoșani, Filarmonica Brașov, Filarmonica Lyra-George Cavadia din Brăila, Filarmonica Oltenia Craiova, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica Pitești, Filarmonica Paul Constantinescu Ploiești, Filarmonica Ion Dumitrescu Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat Dinu Lipatti Satu Mare, Filarmonica de Stat Târgu Mureș, Sala cu Orgă Chișinău, Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Opera Maghiară Cluj, Teatrul de Stat Constanța, SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului, Teatrul Evreiesc de Stat, Asociația Culturală Aici a Stat, Asociația Antiqua, Asociația Collegium Jubilans - Route gregoriane, Asociația Sonoart, Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture, Center for Computer Research in Music and Acoustics (CCRMA) - Stanford University, California, Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative (CINETic), Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București, Fundația Regală Margareta a României, Deniz Bank, Centrul Cultural Turc Yunus Emre, Asociația Culturală Play, Asociația Artiștilor Lutieri din România
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.