Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

84% prezență la vot în Germania. Putem și noi, românii, în turul al doilea?

Germania - vot

foto: Bernd Wustneck / AFP / Profimedia

La 2000 de km de noi, în Germania, au votat 84% dintre cetățenii cu drept de vot. Noi, românii, de ce nu am putea să replicăm modelul german în turul II? Ce au ei și nu avem noi?

Acest articol este, de fapt, un îndemn mobilizator pentru participarea la vot, în turul II al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Tema mi-a fost sugerată de un prieten, manager într-o multinațională. Votul nostru contează mai mult ca oricând. Țara are nevoie de el.

Miza votului din turul II este crucială: e vorba despre menținerea parcursului european al României, într-un context internațional deloc favorabil. Votul nostru influențează direcția în care va merge țara.

Am ales modelul german de participare la vot: la ultimele alegeri, s-a înregistrat o prezență record – 84% dintre cetățenii cu drept de vot. Acest val de implicare civică a avut loc la aproape 2000 de kilometri distanță de noi. Și noi putem face același lucru! A merge la vot nu este un gest spectaculos, ci unul firesc, esențial într-o democrație.

Votul din 18 mai trebuie să fie perceput ca un moment de mare importanță pentru viitorul democrației noastre. E crucial să conștientizăm pericolele care ne amenință și să înțelegem care sunt beneficiile acestui vot. Acest vot este vital pentru păstrarea parcursului nostru european și democratic. Însă, pentru a vota rațional, e nevoie să depășim furia și revolta față de cei care au băgat țara în șanț.

Nu ești cool, dacă nu votezi. Neparticiparea la vot nu impresionează pe nimeni. Din contră, trebuie să înțelegem că votul fiecăruia dintre noi contează. Avem nevoie de o resetare a mentalității noastre civice și electorale. Uluiala, perplexitatea și indignarea de a doua zi după vot, nu ne sunt de folos, dacă noi nu participăm la vot.

Pe 18 mai trebuie să trecem de la statutul de cetățeni spectatori la cel de cetățeni implicați – alegători activi. Este momentul să ne activăm simțul datoriei civice, pentru că nevoia de implicare este urgentă. Să redăm încrederea în puterea votului printr-un gest simplu, dar plin de responsabilitate: prezența la urne.

Sistemul politic nu se va corecta singur. El trebuie impulsionat, orientat și responsabilizat prin votul nostru. Turul al doilea este un prilej excelent pentru a pune în aplicare conceptul ”Cetățeanul implicat o nouă putere în stat”. Fiecare alegător are responsabilitatea propriului vot și impactul acestuia asupra direcției țării.

Aristotel spunea că o zecime din timpul unui cetățean ar trebui dedicată treburilor cetății. Haideți ca, pe 18 mai 2025, să respectăm acest principiu: să oferim cel puțin 1/10 din cele 24 de ore ale zilei democrației, votând conștient și cu grijă pentru viitorul nostru.

Și, până la urmă, ce ne oprește să replicăm modelul german de participare masivă la vot? Ce au germanii și nu avem noi? Nimic esențial nu ne lipsește – doar determinarea de a ne asuma cu adevărat rolul de cetățeni.

Să nu uităm: votul ne transformă din simpli oameni, în cetățeni activi. Haideți să luăm votul în serios – este șansa noastră de a conta, de a decide, de a schimba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • fan CTP check icon
    si nemtii cand voteaza asteapta eroul national? ups ei voteaza Bundestag-ul. nu presedintele. unde era dorinta asta europeana inainte de parlamentare? daca nu esua experimentul cg /simion, nici nu stiam ce de proeuropeni sunt prin parlament
    • Like 0
  • La noi e o imposibilitate fizică să avem o prezență așa de mare la vot, fiindcă listele noastre electorale sunt pline de persoane decedate și de cei (vii) din diaspora. În diaspora se votează cât se poate, omenește vorbind, dar pentru ei e foarte greu să se deplaseze uneori sute de km pentru a vota. Nu s-a vrut curățirea listelor electorale, au fost lăsate așa stufoase, dintr-un motiv șmecheresc: proporțional cu numărul de alegători, avem dreptul la un număr de europarlamentari. ASta e bine în primul rând pentru cei care ajung europarlamentari, dar păcat că nu e bine deocamdată și pentru țară, fiindcă oamenii sitemului (PSD, PNL, USR) votează în bloc așa cum vrea Ursula, fără nicio aplecare către interesul național. Singurii care votează diferit, în interes național, sunt suveraniștii. Asta înseamnă la noi ”calea europeană” pentru gașca de la putere: să slujească cât mai bine stăpânii europeni. Dacă ești în Parlamentul European și îți dorești asta, dar în primul rând ești devotat țării tale și votezi diferit de impunerile uneori contraproductive și aberante ale establishmentului european, atunci cică ești extremist pro-rus :-) :-)
    P.S. Totuși aveți grijă ce vă doriți, domnule Băcanu. O prezență crescută la vot nu înseamnă neapărat voturi mai multe pentru favoritul Dvs....
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Mihai check icon
      Un alt exemplu de propaganda mincinoasă pro Rusia. Că oamenii Moscovei votează în interesul național, am văzut din plin dacă ne uităm la legile la care nu au votat pentru, cum ar fi cea pentru combaterea spălării de bani, cea pentru protecția spațiului aerian și implicit a cetățenilor, au votat pentru pensii speciale și așa mai departe. Evident, toate în interesul personal, pardon, național al Rusiei. Sigur că stăpânii de la Moscova când sunt slujiți, nu se pune, nu-i așa propagandistule?
      Că ei amenință și violează tot de la limba română, minore și până bunul simț, cu mențiunea specială de adresare către un alt parlamentar drept scroafă, nici asta nu se pune. Trebuie să fii mare prost să crezi ca niște bădărani și interlopi interpuși între oamenii vechiului sistem vor crește nivelul de trai și de democrație. Asta sau să fii plătit să trâmbițezi astfel de inepții. Oricum ambele cazuri sunt incluse la idiot util al propagandei muscale.
      • Like 2
    • @ Mihai
      Dacă nesimțirea agresivă ar durea, tu te-ai zvârcoli în chinuri....
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      "Suveranistii" votează împotriva intereselor poporului. Ei sunt, în mare parte inconștient, aserviți rusiei. Prin ceeace numești tu propagandă. O propagandă distructiva.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Valabil în care cazul tău.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult