Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

A fost legală organizarea expoziției din Olanda cu piese din tezaurul dacic, în lipsa unei hotărâri de Guvern?

Muzeul Drents din Assen, Olanda.

foto: Profimedia

A fost legală organizarea expoziției din Olanda cu piese din tezaurul dacic, în lipsa unei hotărâri de Guvern? Din punctul meu de vedere, nu.

Potrivit art. 341 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional (introdus prin OG nr. 27/2023):

„Pentru organizarea unor expoziţii în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaţionale de către instituţiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situaţia în care sunt implicate mai multe autorităţi şi instituţii publice.”

Prin urmare, dacă cel puțin două autorități sau instituții publice sunt implicate, măsurile de organizare a unei expoziții în străinătate trebuie aprobate prin hotărâre de Guvern. Or, organizarea expoziției la un muzeu din străinătate (Muzeul Drents din Assen, Olanda) determină ca, prin ipoteză, cerința implicării mai multor autorități și instituții publice să fie îndeplinită (Muzeul Național de Istorie a României și, de cealaltă parte, Muzeul Drents din Assen).

Din nota de fundamentare a Ordonanței nr. 27.2023 rezultă că intervenția legislativă a fost necesară tocmai „pentru a crea cadrul legal primar care să permită organizarea de expoziții în străinătate”, „având în vedere amploarea demersurilor”. Cu alte cuvinte, până la această intervenție legislativă nu ar fi fost posibilă organizarea în străinătate a unei astfel de expoziții, având ca obiect bunuri mobile din patrimoniul cultural național.

Având în vedere rațiunea normei (necesitatea creării cadrului legal pentru organizarea de expoziții în străinătatate) și scopul urmărit de legiuitor la edictarea ei (protejarea patrimoniului cultural național mobil), cerința implicării mai multor autorități sau instituții publice (în realitate, ipoteza normei) trebuie interpretată cât mai mai puțin restrictiv cu putință. Astfel, interpretarea normei citate mai sus ar trebui făcută în așa fel încât ea să se aplice în cât mai multe situații, respectiv Guvernul să aprobe prin hotărâre măsurile organizatorice în cât mai multe situații în care se pune problema organizării unor astfel de expoziții în străinătate.

Oricum, și dacă ne-am raporta exclusiv la peisajul instituțional românesc, ipoteza normei ar fi, oricum, incidentă. Într-adevăr, potrivit comunicatului emis de către Muzeul Național de Istorie a României cu privire la furtul deja notoriu, mai multe instituții publice din România au fost implicate în organizarea expoziției de la Muzeul Drents din Olanda:

„Proiectul expozițional este realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.”

Prin urmare, ar fi trebuit adoptată o hotărâre de Guvern care să aprobe condițiile specifice de organizare a acestei expoziții în Olanda.

În concluzie, din punctul meu de vedere, organizarea expoziției din Olanda cu piese din tezaurul dacic, în lipsa unei hotărâri de Guvern, a fost una nelegală, deoarece s-a realizat cu încălcarea art. 341 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daniel00 check icon
    Ramane valabil in continuare indemnul: "Nu va strangeti comori pe pamant, unde le mananca moliile si rugina si unde le sapa si le fura hotii; ci strangeti-va comori in Cer, unde nu le mananca moliile si rugina si unde hotii nu le sapa, nici nu le fura." (Matei 6.19:20)
    • Like 0
    • @ Daniel00
      Mihai check icon
      Așa e. Comorile lumești sunt pentru cei cu bani, bugetari de lux, feudali din sistemul de stat și speciali. Cei săraci nu au nevoie de așa ceva pentru ca ei au comori în cer.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Daniel00 check icon
      Saracii nu au automat "comori în Cer". Altele sunt condițiile strângerii "comorilor în Cer", dintre care sărăcia nici nu e o virtute determinantă.
      • Like 1
    • @ Daniel00
      Mihai check icon
      Eu dau comori din cer pe din astea lumești. Cer doar 10 cenți la dolar.
      • Like 1
  • mg check icon
    Ajută la ceva în a pune organizarea acelei expoziții pe același palier cu celelalte îndeletniciri care sunt legale în permisiva Olandă (droguri, prostituție,..etc) și la noi nu ?

    Da, n-au fost atenți la măsurile de securitate de la muzeul ăla.
    Ar fi trebuit să ceară o descriere amănunțită a respectivului sistem și să semnaleze, din timp, că ceva nu e-n regulă.

    Dar simplu fapt că ar fi existat o HG, i-ar fi oprit pe hoți ?
    Mai mult, hoții sunt animale de pradă, care nu se-mpiedică de un paznic sau doi, care moțăie ca găinile în coteț..

    Pe de altă parte, dacă vrei să promovezi patrimoniul, nu poți să te duci doar cu poze care pot fi găsite/descărcate de pe net..
    Îți asumi niște riscuri, dar ele trebuie bine evaluate și minimizate.

    Altfel, nu se putea ca cei care se pretind moștenitorii Daciei (cu semnătură de la Burebista și Decebal..), să nu se arunce pe acest subiect, cu toată recuzita din dotare..

    Apropo, în 2016, Ministerul Culturii a lansat o campanie de donații pentru a strânge 6 miloane de euro, care mai trebuiau pentru a recupera "Cumințenia Pământului"(Brâncuși), dar s-a strâns abia 1 milion..

    Cu peste 3 milioane de votanți la Turul întâi, Simion și Georgescu făceau lejer cele 6 milioane necesare, dacă dona fiecare măcar 2 euro.
    Noi, restul lumii, n-om fi patrioți, așa cum pretind suveraniștii.
    Dar poate vreunul dintre ei să prezinte o chitanță doveditoare că a contribuit ? Că din gură e ușor..
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult