Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

A murit Ion Caramitru

Ion Caramitru

Foto: Inquam Photos

Ion Caramitru a murit duminică, la vârsta de 79 de ani.

Directorul Teatrului Național din București era internat la Spitalul Elias din Capitală. „A picat o emblemă în momentul acesta. Era un actor deosebit, a jucat atâtea roluri, a apărut în atâtea filme, Eminescu recitat de el era ceva nemaipomenit. Deocamdată sunt profund îndurerat de pierdere”, a spus Victor Rebengiuc, la Digi 24.

Actorul s-a născut în anul 1942, într-o familie de aromâni din București, iar după naționalizare tatăl său a stat 9 ani în închisorile comuniste. 

Ion Caramitru a fost actor şi regizor al Teatrului "Lucia Sturza Bulandara" (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, şi director general al acestei instituţii și a condus, de la înființarea sa în 1990, Uniunea Teatrală din România.

A fost protagonist intr-o serie de productii teatrale ale unor regizori precum Liviu Ciulei, Moni Ghelerter, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, Alexandru Tocilescu și a în peste 40 de filme de lungmetraj.

Ion Caramitru a avut un rol central în timpul Revoluției din 1989, fiind cel care a anunțat în direct, la Televiziunea Română, căderea comunismului. 

A fost membru al Frontului Salvării Naționale (FSN), guvernul format în jurul lui Ion Iliescu, unde a fost responsabil de Cultură. După alegerile din 1990, când FSN a devenit un partid politic, s-a retras în semn de protest, argumentând că Ion ILiescu încearcă să monopolizeze puterea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • A fost un imens talent.Si un om adevărat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult