Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Activistul de mediu Alex Găvan demarează șantierul legislativ pentru Centura verde a Bucureștiului: „În momentul ăsta un mare virus tronează peste București, un virus care ucide nediscriminatoriu: poluarea”

Alex Găvan

Un proiect de lege depus în Parlament la jumătatea lunii aprilie prevede interzicerea exploatării lemnului din pădurile aflate în jurul Bucureștiului, iar persoanele care dețin suprafețe forestiere la marginea Capitalei și în județul Ilfov ar urma să fie despăgubite, la cerere, pentru a nu tăia arbori.

Proiectul inițiat de Alex Găvan, alpinist și activist de mediu și Florin Stoican, preşedinte al asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti, este susținut de zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde”.

„Solicităm autorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov”, a spus Alex Găvan, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Printr-o petiție online, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” invită cetățenii să se alăture inițiativei.

Numai în ultimul an au fost tăiați, în mod legal, în județul Ilfov, peste o jumătate de milion de copaci, spune Alex Găvan, ceea ce înseamnă enorm pentru un oraș sufocat de poluare, cum este Bucureștiul.

Multe terenuri sunt private, terenuri ce valorează milioane de euro, Oamenii vor să ridice blocuri, cartiere rezidențiale, nimeni nu vrea să pună păduri pe terenuri ce valorează miliarde de euro. Cum te poți lupta cu capitalismul, până la urmă? a fost întrebat Alex Găvan.

„Câteva interese imobiliare nu pot să stea împotriva a două milioane de locuitori, ce riscă să moară din cauza poluării”, a răspuns activistul de mediu.

„În momentul ăsta un mare virus tronează peste București, un virus care ucide nediscriminatoriu: poluarea. Un raport din 2020 al Institutului de Sănătate Publică arată că dacă autoritățile și-ar îndeplini ținta antipoluare, media de viață a bucureștenilor ar crește cu 4 ani. Deja suntem în infringement cu Uniunea Europeană pe calitatea aerului din București, am fost condamnați de Curtea de Justiție pentru calitatea aerului din București, asta înseamnă că în curând va trebui să plătim amenzi de zeci de milioane de euro pe an până vom remedia problema, sume care se vor plăti din banii contribuabililor. Bucureștiul e în top 3 cele mai poluate capitale din Europa, cu cel mai puțin spațiu verde”, a explicat Alex Găvan.

„În București avem 6,35 miliarde euro anual pierderi bugetare care se duc pe tratarea afecțiunilor cauzate de poluare sau înrăutățite de aceasta. 29.000 de români mor anual din cauza poluării”, spune Găvan.

Inițiatorii legii cer elaborarea unui plan antipoluare integrat între Primăria Municipiului București și Consiliul județean Ilfov, pentru că planul care exista a fost anulat în instanță. În petiția online, ONG-urile cer includerea centurii verzi a Bucureștiului în strategia de dezvoltare București-Ilfov 2021- 2027 și un calendar concret de implementare a centurii verzi.

Totodată, între solicitările incluse în petiția online se numără și includerea subiectului poluării pe agenda CSAT.

Proiectul depus în Parlament prevede ca din pădurile din jurul Bucureştiului să nu mai poată fi tăiaţi arbori în scop comercial. Dacă aceste prevederi se încalcă, proiectul prevede sancţionarea penală cu închisoarea între 2 şi 7 ani.

Bucureştiul este zona cu cel mai mare deficit de vegetaţie forestieră din ţară, cu un procent de doar 3% fond forestier, în timp ce judeţul Ilfov se află tot sub limita recomandată de Comisia Europeană, cu un procent de doar 16% fond forestier.

Emisiunea „În fața ta” moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bună această inițiativă legislativă și foarte bună direcția respectivă de acțiune. Întotdeauna m-am întrebat: de ce oare, chiar de la nivel european, în loc de măsuri restrictive, cretine și dărâmătoare pentru societate nu se apelează la această soluție benefică, simplă și inteligentă: creșterea masei vegetale vii, care se știe, consumă bioxidul de carbon pe care cică vrem noi să-l diminuăm și ne oferă oxigenul mult dorit. Dacă am reuși, prin absurd, să scădem nivelul bioxidului de carbon prin măsurile cretine menționate, atunci ar avea de suferit plantele, care asta folosesc la fotosinteză. Dacă asta e ”hrana” lor și noi o avem, zice-se, în exces, nu mai bine extindem cât putem de mult spațiul verde? Într-adevăr, numai capitalismul imobiliar (inclusiv cu încrengăturile sale mafiote) ne oprește să facem acest lucru atât de simplu dar necesar.
    • Like 0

Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult