Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Activistul de mediu Alex Găvan demarează șantierul legislativ pentru Centura verde a Bucureștiului: „În momentul ăsta un mare virus tronează peste București, un virus care ucide nediscriminatoriu: poluarea”

Alex Găvan

Un proiect de lege depus în Parlament la jumătatea lunii aprilie prevede interzicerea exploatării lemnului din pădurile aflate în jurul Bucureștiului, iar persoanele care dețin suprafețe forestiere la marginea Capitalei și în județul Ilfov ar urma să fie despăgubite, la cerere, pentru a nu tăia arbori.

Proiectul inițiat de Alex Găvan, alpinist și activist de mediu și Florin Stoican, preşedinte al asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti, este susținut de zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde”.

„Solicităm autorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov”, a spus Alex Găvan, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Printr-o petiție online, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” invită cetățenii să se alăture inițiativei.

Numai în ultimul an au fost tăiați, în mod legal, în județul Ilfov, peste o jumătate de milion de copaci, spune Alex Găvan, ceea ce înseamnă enorm pentru un oraș sufocat de poluare, cum este Bucureștiul.

Multe terenuri sunt private, terenuri ce valorează milioane de euro, Oamenii vor să ridice blocuri, cartiere rezidențiale, nimeni nu vrea să pună păduri pe terenuri ce valorează miliarde de euro. Cum te poți lupta cu capitalismul, până la urmă? a fost întrebat Alex Găvan.

„Câteva interese imobiliare nu pot să stea împotriva a două milioane de locuitori, ce riscă să moară din cauza poluării”, a răspuns activistul de mediu.

„În momentul ăsta un mare virus tronează peste București, un virus care ucide nediscriminatoriu: poluarea. Un raport din 2020 al Institutului de Sănătate Publică arată că dacă autoritățile și-ar îndeplini ținta antipoluare, media de viață a bucureștenilor ar crește cu 4 ani. Deja suntem în infringement cu Uniunea Europeană pe calitatea aerului din București, am fost condamnați de Curtea de Justiție pentru calitatea aerului din București, asta înseamnă că în curând va trebui să plătim amenzi de zeci de milioane de euro pe an până vom remedia problema, sume care se vor plăti din banii contribuabililor. Bucureștiul e în top 3 cele mai poluate capitale din Europa, cu cel mai puțin spațiu verde”, a explicat Alex Găvan.

„În București avem 6,35 miliarde euro anual pierderi bugetare care se duc pe tratarea afecțiunilor cauzate de poluare sau înrăutățite de aceasta. 29.000 de români mor anual din cauza poluării”, spune Găvan.

Inițiatorii legii cer elaborarea unui plan antipoluare integrat între Primăria Municipiului București și Consiliul județean Ilfov, pentru că planul care exista a fost anulat în instanță. În petiția online, ONG-urile cer includerea centurii verzi a Bucureștiului în strategia de dezvoltare București-Ilfov 2021- 2027 și un calendar concret de implementare a centurii verzi.

Totodată, între solicitările incluse în petiția online se numără și includerea subiectului poluării pe agenda CSAT.

Proiectul depus în Parlament prevede ca din pădurile din jurul Bucureştiului să nu mai poată fi tăiaţi arbori în scop comercial. Dacă aceste prevederi se încalcă, proiectul prevede sancţionarea penală cu închisoarea între 2 şi 7 ani.

Bucureştiul este zona cu cel mai mare deficit de vegetaţie forestieră din ţară, cu un procent de doar 3% fond forestier, în timp ce judeţul Ilfov se află tot sub limita recomandată de Comisia Europeană, cu un procent de doar 16% fond forestier.

Emisiunea „În fața ta” moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bună această inițiativă legislativă și foarte bună direcția respectivă de acțiune. Întotdeauna m-am întrebat: de ce oare, chiar de la nivel european, în loc de măsuri restrictive, cretine și dărâmătoare pentru societate nu se apelează la această soluție benefică, simplă și inteligentă: creșterea masei vegetale vii, care se știe, consumă bioxidul de carbon pe care cică vrem noi să-l diminuăm și ne oferă oxigenul mult dorit. Dacă am reuși, prin absurd, să scădem nivelul bioxidului de carbon prin măsurile cretine menționate, atunci ar avea de suferit plantele, care asta folosesc la fotosinteză. Dacă asta e ”hrana” lor și noi o avem, zice-se, în exces, nu mai bine extindem cât putem de mult spațiul verde? Într-adevăr, numai capitalismul imobiliar (inclusiv cu încrengăturile sale mafiote) ne oprește să facem acest lucru atât de simplu dar necesar.
    • Like 0

Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult