Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Activistul de mediu Alex Găvan demarează șantierul legislativ pentru Centura verde a Bucureștiului: „În momentul ăsta un mare virus tronează peste București, un virus care ucide nediscriminatoriu: poluarea”

Alex Găvan

Un proiect de lege depus în Parlament la jumătatea lunii aprilie prevede interzicerea exploatării lemnului din pădurile aflate în jurul Bucureștiului, iar persoanele care dețin suprafețe forestiere la marginea Capitalei și în județul Ilfov ar urma să fie despăgubite, la cerere, pentru a nu tăia arbori.

Proiectul inițiat de Alex Găvan, alpinist și activist de mediu și Florin Stoican, preşedinte al asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti, este susținut de zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde”.

„Solicităm autorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov”, a spus Alex Găvan, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Printr-o petiție online, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” invită cetățenii să se alăture inițiativei.

Numai în ultimul an au fost tăiați, în mod legal, în județul Ilfov, peste o jumătate de milion de copaci, spune Alex Găvan, ceea ce înseamnă enorm pentru un oraș sufocat de poluare, cum este Bucureștiul.

Multe terenuri sunt private, terenuri ce valorează milioane de euro, Oamenii vor să ridice blocuri, cartiere rezidențiale, nimeni nu vrea să pună păduri pe terenuri ce valorează miliarde de euro. Cum te poți lupta cu capitalismul, până la urmă? a fost întrebat Alex Găvan.

„Câteva interese imobiliare nu pot să stea împotriva a două milioane de locuitori, ce riscă să moară din cauza poluării”, a răspuns activistul de mediu.

„În momentul ăsta un mare virus tronează peste București, un virus care ucide nediscriminatoriu: poluarea. Un raport din 2020 al Institutului de Sănătate Publică arată că dacă autoritățile și-ar îndeplini ținta antipoluare, media de viață a bucureștenilor ar crește cu 4 ani. Deja suntem în infringement cu Uniunea Europeană pe calitatea aerului din București, am fost condamnați de Curtea de Justiție pentru calitatea aerului din București, asta înseamnă că în curând va trebui să plătim amenzi de zeci de milioane de euro pe an până vom remedia problema, sume care se vor plăti din banii contribuabililor. Bucureștiul e în top 3 cele mai poluate capitale din Europa, cu cel mai puțin spațiu verde”, a explicat Alex Găvan.

„În București avem 6,35 miliarde euro anual pierderi bugetare care se duc pe tratarea afecțiunilor cauzate de poluare sau înrăutățite de aceasta. 29.000 de români mor anual din cauza poluării”, spune Găvan.

Inițiatorii legii cer elaborarea unui plan antipoluare integrat între Primăria Municipiului București și Consiliul județean Ilfov, pentru că planul care exista a fost anulat în instanță. În petiția online, ONG-urile cer includerea centurii verzi a Bucureștiului în strategia de dezvoltare București-Ilfov 2021- 2027 și un calendar concret de implementare a centurii verzi.

Totodată, între solicitările incluse în petiția online se numără și includerea subiectului poluării pe agenda CSAT.

Proiectul depus în Parlament prevede ca din pădurile din jurul Bucureştiului să nu mai poată fi tăiaţi arbori în scop comercial. Dacă aceste prevederi se încalcă, proiectul prevede sancţionarea penală cu închisoarea între 2 şi 7 ani.

Bucureştiul este zona cu cel mai mare deficit de vegetaţie forestieră din ţară, cu un procent de doar 3% fond forestier, în timp ce judeţul Ilfov se află tot sub limita recomandată de Comisia Europeană, cu un procent de doar 16% fond forestier.

Emisiunea „În fața ta” moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bună această inițiativă legislativă și foarte bună direcția respectivă de acțiune. Întotdeauna m-am întrebat: de ce oare, chiar de la nivel european, în loc de măsuri restrictive, cretine și dărâmătoare pentru societate nu se apelează la această soluție benefică, simplă și inteligentă: creșterea masei vegetale vii, care se știe, consumă bioxidul de carbon pe care cică vrem noi să-l diminuăm și ne oferă oxigenul mult dorit. Dacă am reuși, prin absurd, să scădem nivelul bioxidului de carbon prin măsurile cretine menționate, atunci ar avea de suferit plantele, care asta folosesc la fotosinteză. Dacă asta e ”hrana” lor și noi o avem, zice-se, în exces, nu mai bine extindem cât putem de mult spațiul verde? Într-adevăr, numai capitalismul imobiliar (inclusiv cu încrengăturile sale mafiote) ne oprește să facem acest lucru atât de simplu dar necesar.
    • Like 0

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult