Foto - Kamran Jebreili/ AP/ Profimedia
Acum 68 de ani, la 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU admitea România în cadrul organizaţiei, ca stat membru cu drepturi depline. Astăzi, Organizaţia Naţiunilor Unite reuneşte în îndeplinirea obiectivelor sale 193 de state de pe glob. Conform Cartei acesteia obiectivele sunt:
- să menţină pacea şi securitatea internaţionale;
- să dezvolte relaţiile prieteneşti între naţiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi al dreptului lor la autodeterminare;
- să realizeze cooperarea în soluţionarea problemelor internaţionale din domeniile economic, social, cultural sau umanitar şi în promovarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale;
- să fie un centru pentru armonizarea eforturilor naţiunilor în realizarea acestor scopuri comune.
14 decembrie 1955 se constituie ca reper în ancorarea ţării noastre la valori şi libertăţi fundamentale după care fiecare naţiune trebuie să se ghideze. A fost o dorinţă intrinsecă a României de a se ralia împreună cu celelalte state membre la efortul comun de menţinere a păcii între popoare, de a dezvolta relaţii de prietenie între naţiuni şi de a respecta drepturile fundamentale ale ţărilor de pe mapamond dar şi ale cetăţenilor acestora. În plus, România participă încă, în prezent, cu forţe la operaţiunile de menţinere a păcii din diverse colţuri ale lumii.
Din nefericire, există însă oameni care, de fiecare dată când România ar trebui celebrată pentru o împlinire istorică aparte, pun sub semnul întrebării şi aruncă un con de umbră asupra faptelor istorice, instituţiilor sau organizaţiilor recunoscute la nivel global (în cazul de faţă, ONU fiind cea mai mare şi cea mai însemnată). Dar, probabil, aşa ne stă bine românilor, de cele mai multe ori. Suntem mai sclipitori decât restul lumii. Mai grav este când această sclipire vine de la oameni la care te aştepţi mai puţin, de la oameni pregătiţi, cu studii şi mari analişti politici, pe deasupra. Este şi cazul unui distins domn care ne spune că nu îl interesează rapoartele oficiale ONU despre numărul victimelor din Gaza, pentru că, ce să vezi, “ONU-i tot Hamas!“.
Vezi înregistrarea emisiunii aici (minutul 3.50): https://m.digi24.ro/emisiuni/jurnale/jurnal-ora-20-00-11-noiembrie-2577647
Nu e cazul aici să facem analiza entităților raportoare din acest conflict. Deocamdată, la mulţi ani România şi la cât mai multe împliniri sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, în pace şi ancorată la drepturile fundamentale pe care aceasta le apără !
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Din pacate in ultimele decade, ONU si-a aratat limitele, nu a actionat asa cum ar fi trebuit, nu a fost prezenta unde si cand trebuia. Cuvantul sau nu a mai avut aceeasi greutate in teren, ca la inceput. A devenit o organizatie greoaie, plina de inertie, de aceea sunt voci care spun ca ONU trebuie sa se reformeze. E nevoie de o schimbare in bine, de o improspatare, de o transformare, de o dinamica adaptata lumii de azi.
Cred ca ONU are un blazon mare de aparat si trebuie sa-l onoreze. E organizatia care impunea respect, iar deciziile sale erau urmate. Azi, e doar simbolul a ce a fost si a ce poate sa fie in viitor daca se reformeaza.
Si era bine daca mentionati ce tari nu sunt in ONU. Pai, sa vedem:
Taiwan (cu o poveste interesanta care in final s-a transat in favoarea Chinei, fireste);
Kosovo (nu e recunoscut de ONU ca stat independent, Kosovo a aplicat pentru a deveni membru, dar candidatura sa a fost respinsa la vot.)
Vatican (nu a solicitat niciodata sa devina membru)
Palestina (a solicitat, dar nu a intrat la vot).
(Vaticanul si Palestina au statut de observator permanent).
„ONU a fost înființată după Al Doilea Război Mondial cu scopul de a împiedica viitoare războaie globale. La data de 25 aprilie 1945, guvernele a 50 de state s-au întâlnit la San Francisco, SUA, și au pus bazele Cartei Organizației Națiunilor Unite. Tratatul a fost adoptat pe 25 iunie 1945, iar ONU a devenit efectiv operațională din luna octombrie a aceluiași an.
Dincolo de menținerea păcii mondiale, ONU are și alte scopuri:
• protejarea drepturilor omului
• oferirea de ajutor umanitar
• promovarea dezvoltării sustenabile
• ONU se asigură de respectarea dreptului internațional”
https://cursdeguvernare.ro/ce-tari-nu-sunt-in-onu-organizatia-internationala-cu-193-de-state-membre.html
E, cam in toate astea a dat gres ONU, adica exact in tot ceea ce reprezinta esenta existentei sale. Asta nu inseamna ca ONU trebuie sa se dizolve, tocmai, prin ceea ce reprezinta, trebuie sa se reinventeze. Are aceasta obligatie: sa-si recapete aura de glorie de alta data.
ONU ESTE Hamas, ONU este personificarea perfectă a unei instituții eșuate, corupte și inutile!
Ideea de ONU ca o Liga a Natiunilor e buna, dar au corupt-o neomarxistii care fac acum cartile.
Dupa afirmatia ca ONU este HAMAS, omul a spus clar ca este vorba de ONU din Gaza, ceea ce este adevarat - vedeti decizia de ieri Elvetiei de a suspenda ajutorul financiar pentru UNRWA bazata tocmai pe faptul cei din UNRWA au actionat tocmai in sensul demonizarii Israelului si al exacerbarii antisemitismului, in special printre tinerii palestinieni care oricum se joaca cu jucarii care imita AK47 si lansatoarele de rachete (exista un documentar mai vechi pe Discovery despre aceste aspecte) si sunt indoctrinati de mici in scoli ca trebuie sa omoare evrei ca sa ajunga martiri si sa mearga in raiul ala al lor cu nu stiu cate fecioare.