Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Adina a pus sub umbrela The Beer Institute peste 200 de etichete de bere artizanală românească. “Pentru tinerii de azi, business-ul este un lucru sincer. Am vrut să îmi pun amprenta pe munca unor oameni faini, care fac lucrurile de la zero”. Republica antreprenorilor

The Beer Institute

Antreprenoriatul nu este doar despre cifre și, în general, nu pornește strict de la asta. Trebuie, în primul rând, să ai o idee foarte clar conturată și să crezi în ea. De la aceste principii a plecat Adina Mugescu, care în iunie 2018 deschidea în București, în parteneriat cu o prietenă, primul magazin dedicat berii artizanale produse în România: The Beer Institute. Inițial, portofoliul reunea 106 etichete, dar în prezent numărul lor a depășit 200, în condițiile în care piața de bere artizanală din România este în plină expansiune, iar publicul tot mai divers și mai tentat să se bucure de experiențe noi.

„Când îți deschizi un business nu trebuie să pleci de la premisa că trebuie să faci bani, pentru că această motivație nu este suficientă. (...) Noi ne-am poziționat foarte clar de la început. După ce am descoperit că sunt atât de mulți producători de bere artizanală, am zis că vreau să îmi pun amprenta pe produsul unor oameni tineri și faini care fac lucrurile de la zero. Și am zis să încercăm. Nu știam ce o să iasă, dar uite că a mers (...) Nu banii au fost principala motivație, pentru că aveam un singur tip de produs, de nișă, care costă și mai mult, și care poate să placă sau nu. Pentru că berea artizanală e foarte diferită la gust față de ce știe toată lumea că înseamnă bere. Noi trebuia să ajungem la oamenii care au încercat-o, adică la cei care călătoresc și care caută locuri unde se bea bere artizanală bună. Astfel, nu te poți aștepta să-ți amortizezi investiția nici măcar în 2-3 ani”, spune Adina.

Pentru deschiderea magazinului a fost nevoie de o investiție inițială de 20.000 de euro, bani care au fost cheltuiți pentru amenajarea spațiului, pe branding și pentru achiziționarea primelor stocuri de bere. Pentru echipamente, Adina a apelat la leasingul operațional bancar, care i-a permis să nu blocheze o sumă mare de bani de la început și să-i redirecționeze către alte componente ale business-ului.     

„Am lucrat cu profesioniști, chiar dacă eram un start-up și nu aveau buget”

Povestea The Beer Institute a pornit de la pasiunea Adinei pentru berea artizanală și din dorința ei de a avea flexibilitate și mai mult timp pentru băiețelul ei. La scurt timp după ce a devenit mamă, a început să se documenteze și, după 6 luni de căutări, a ajuns la concluzia că este o idee care merită pusă în practică, și a început să contacteze berari. Existau site-uri care vindeau bere artizanală românească, dar nu și un magazin fizic. Așa că proiectul a trecut în etapa următoarea: găsirea unui spațiu potrivit pentru lansarea unui concept nou. Căutările au durat destul de mult, pentru că era nevoie de un oarecare vad comercial, dar pentru că toate celelalte aspecte erau deja puse la punct, nu a mai fost nevoie decât de două luni pentru deschiderea magazinului situat în zona Dorobanți.

„Ne-am dorit ca locul să arate într-un anumit fel, să aibă un vibe aparte. Spațiul a fost complet schimbat și am ținut să lucrăm cu niște oameni care asta fac. Nu îmi place chestia asta cu românul e bun la toate. Eu, de exemplu, sunt cu adevărat bună la foarte puține lucruri. (…) Așa că am lucrat cu un arhitect pentru amenajare și cu un om priceput pentru partea de branding. Am lucrat cu profesioniști, chiar dacă eram un start-up și nu aveau buget pentru așa ceva. Am decis că e cel mai înțelept lucru”, spune Adina.

Și așa s-a și dovedit, pentru că ideea și locul au fost foarte bine primite. După prima lună, afacerea era pe breakeven operațional, iar după patru luni, cele două partenere se gândeau deja să deschidă cel de-al doilea spațiu. Numai că nu aveau încă un profit pe care să îl reinvestească și nici resurse pentru o nouă investiție, atât de curând. Așa că au inițiat o campanie de crowdfounding, încurajați fiind și de unii dintre clienți. Au reușit astfel să strângă aproximativ 10.000 de euro. Și să câștige multă vizibilitate, având în vedere ineditul solicitării: bani pentru un magazin de bere. Al doilea punct a fost deschis mai târziu decât era programat, în februarie 2019, în centrul comercial Agora din zona Floreasca. Un spațiu care le-a permis și amenajarea unei zone mai mari cu mese și scaune, unde, pe lângă vânzarea propriu-zisă, au putut organiza evenimente private și corporate. 


Un concept nou într-un moment oportun

Adina a crezut în ideea business-ului ei, dar spune că nu se aștepta să ia amploare atât de repede astfel încât să fie nevoită să refacă stocurile după primele două săptămâni de la lansare. Tânăra antreprenoare pune această dinamică pe seama faptului că a fost vorba de un concept care a atras prin noutate, și care a și fost eficient comunicat prin intermediul mass-media și social media, care a funcționat ca un „tavălug” fără să investească în promovare.

În plus, 2018 a fost un an foarte bun pentru berea artizanală românească, în care s-au lansat foarte multe branduri noi. Iar Adina a profitat de acest lucru și a început să organizeze evenimente prin care să îi aducă pe oameni în magazin.

„Când am început aveam 106 etichete, iar până la finalul anului 2018 depășisem 150. Mereu se tot lansa câte un brand nou. Și atunci ne-am gândit să facem ceva pentru a marca asta. Și am început să facem evenimente. Lansări de bere, de branduri, degustări. Și au funcționat foarte bine. La cât e de mic, locul asta (magazinul din Dorobanți – n.r.) se umplea și se făcea coadă la casă până afară. Asta mă doare cel mai tare acum, că nu mai putem organiza astfel de evenimente. Sunt pro online, dar componenta asta umană și interacțiunea nu pot fi înlocuite”, crede Adina.

Și tot datorită efervescenței de pe piața berii artizanale, Adina a lucrat și la un concept de abonament pe care l-a lansat chiar înainte de pandemie, prin intermediul căruia trimite lunar un kit de degustare conținând 6 beri, câte două sticle din 3 cele mai noi sortimente lansate. Abonamentul costă 120/luna și include livrarea oriunde în țară.

„În martie am închis pentru că berea nu era o necesitate”

În mod surprinzător poate pentru necunoscători, berea artizanală se vinde mai bine primăvara decât vara. Și pentru că avea experiența anului trecut, Adina s-a pregătit pentru evenimentele care se anunțaseră deja, astfel că luna martie, în care s-a declarat stare de urgență, a găsit-o cu stocuri foarte mari de bere. Ceea ce reprezenta o problemă pentru că berea artizanală are un termen de valabilitate mai mic și nici nu putea să o trimită înapoi berarilor, pentru că nu ar fi avut ce să facă cu ea. Cu toate acestea, ambele magazine au fost închise.

„Eram îndemnați să stăm acasă și să ieșim doar pentru chestii de bază. Nu ar fi fost corect să ținem deschis, pentru că berea nu este o necesitate. Plus că ne expuneam și noi (…) A fost groaznic. Eram speriată pentru că nu înțelegeam ce ar trebui să fac. (…) Am așteptat câteva zile, ne-am dezmeticit, apoi am venit la magazin și ne-am dat seama că nu avem ce să facem decât să vindem online. Nu aveam magazin online, dar am făcut o listă cu ce aveam și am anunțat pe social media că facem livrări și am rugat să se dea share. Iar comenzile au început să vină din prima zi. Pe Facebook, pe Instagram, la telefon. (…) Și așa am câștigat și niște clienți pe care nu îi aveam înainte. Am trimis bere peste tot, inclusiv în niște comune, pe unde plecaseră oamenii”, spune Adina.

Multe comenzi au venit și din zona corportate, mai ales în perioada sărbătorilor de Paște, iar Adina chiar a primit solicitări să trimită kituri de degustare și organizeze evenimente online. Chiar și așa însă, vânzările în prima luna când magazinele au fost închise, au scăzut cu 40%, dar Adina speră să își revină până la sfârșitul acestui an. Spune însă că nu acesta este obiectivul principal acum, ci ținerea sub control a cheltuielilor.

Și rămâne optimistă că se va putea întoarce la planurile de dinainte de pandemie, când găsise un parterner de food alături de care să dezvolte un nou concept, și chiar un investitor care să-i sprijine. Până atunci însă, vrea să reoganizeze magazinul și să așeze berile pe stiluri, astfel încât clienții care au căpătat experiență să se poată orienta mai ușor, și să aducă și câteva sortimente de bere artizanala din străinătate.

„Nu ne vom concentra pe asta, dar e o idee pe care ne-au tot repetat-o clienții. Vom aduce beri top, mereu altele, nu ne vom focusa pe un brand sau pe o rețetă. Vrem să facem asta și pentru a le arăta clienților noștri că berea românească artizanală e comparabilă cu cea din afară și că ce se face în România e la fel de bun. Scopul nu este să vând mai multă bere din afară, ci să ofer o perspectivă mai largă”, spune Adina. 

Berea artizanală, o băutură specială, în ediție limitată

Berea artizanală nu se bea doar vara, se bea oricând, spune Adina. Pentru că berarii artizanali produc sortimente potrivite fiecărui anotimp. Vara, sunt beri sărate, acre, cu castraveți, cu fructe, mai slab alcoolizate. Toamna și iarna se lansează beri mai puternic alcoolizate, roșii, negre cu texturi mai dense, cu caramel sau scorțisoară. Și asta e partea frumoasă la berea artizanală: faptul că producătorii sunt inteligenți și curajoși și fac combinații atipice, de care nu te poți bucura decât pe o perioadă limitată de timp. Pentru că loturile sunt mici, iar cei mai mulți dintre ei refuză să reia rețeta.

„Au avut cei de la Bereta un sortiment cu lactoză, ciocolată, vanilie, o rețetă foarte complexă, pe care l-au numit Diabeetus. Și am avut un client care a băut și mi-a spus că este o revelație pentru el. Și m-a întrebat dacă poate să cumpere un lot, cu banul jos. Când i-am întrebat pe băieți, mi-au răspuns sec: ‘Nu. Am brasat 16 ore la berea aia. Voi chiar credeți că mai știu cantitățile pe care le-am folosit?’. Berile artizanele se fac plecând de la o rețetă de bază la care se adaugă tot felul de ingrediente pe o perioadă de 12-16 ore, până guști și simți că ai obținut ce ți-ai dorit: textură, aromă, desfacerea aromelAdinar. Nu mai pot face a doua oară la fel. Și au refuzat pentru că asta ar fi înseamnat să îl păcălească și pe client, și pe ei, ca producători. Și mi s-a părut foarte corect. De aceea pun suflet în business-ul ăstă, pentru că merită, pentru că oamenii aștia merită. Sunt niște artiști care să străduiesc să facă o bere aparte, pe care nu o poți cumpăra din supermarket”, conchide Adina.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? 

O idee bună și o stare de spirit. Când devii antreprenor, trebuie să îți pui întrebarea dacă aduci ceva în plus sau rezolvi o problemă pe care omul o are. Eu am făcut magazin de bere pentru că nu exista.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Țara nu e o scuză. În România se fac bani. Nu are o problemă. Din contră, este un loc în care poți să crești pentru că sunt încă puține afaceri care să motiveze cumpărătorul. Nu România e problema, ci mai degrabă mentalitatea românului. Nici măcar birocrația nu mi se pare o mare problemă. Trebuie să găsești oameni care să se ocupe de asta. Trebuie să-ți găsești specialistul care să te ajute să îți pui ideile în aplicare.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? 

Nu

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? În campania de crowdfunding, pentru că ne-a validat business-ul. Și în perioada pandemiei, pentru că oamenii, comunitatea, te consideră un partener bun și te ajută când ai nevoie.

Ce este antreprenorul: 

Cel care vrea să facă ceva al lui în care crede foarte mult.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 20.000 euro

Numar de angajați: 3

Timp de recuperare a investiției: 3-6 ani

Cifra de afaceri: 860.990 lei

Profit: 2.700 lei

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, berea artizanală românească e o surpriză plăcută. Noi am descoperit-o într-un local cu trei mese în zona pieței Floreasca (din păcate a trebuit să închidă, proprietarul a vândut casa). Sunt multe combinații îndrăznețe, ex. o bere ușor sărată, cu o nuanță de coriandru. Dacă citești doar lista de ingrediente nu prea ai curaj să guști, dar dacă-ți iei inima în dinți constați că merită cu vârf și îndesat. O generație de berari cu gust și imaginație!
    • Like 0
  • Mihai check icon
    super ideea, am fost de cateva ori si am ramas placut impresionat! succes in continuare!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult