Am două preocupări despre care vorbesc mai puțin: tehnologia și gătitul. Sigur, la amândouă etalez performanțe mediocre, dar învăț, experimentez. Tehnologia, descifrarea lucrărilor despre inteligență artificială, îmi potolește foamea de cunoaștere și înțelegere a ceea ce urmează, gătitul mă relaxează.
Fiecare își găsește refugii după cum crede, pasiuni, preocupări care să-l ajute să o ia de la capăt a doua zi. De ce am ales să vorbesc despre ele? Ce legătură are cratița cu AI-ul? Explic imediat, mai întâi puțin context. Mai ales că merită să citiți și despre experimentul meu cu ChatGPT și frigiderul, spre final.
Risipa alimentară în România
Intru direct în problemă: gătim mult, aruncăm enorm.
La nivel global, circa o treime din hrana produsă ajunge să fie irosită – aproximativ 1,3 miliarde de tone anual – ceea ce generează pierderi economice de aproape 940 de miliarde USD pe an, iar aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din mâncarea produsă, dar neconsumată. România e și ea pe lista internațională. Statisticile recente arată că, în România, se aruncă ~6.000 de tone de alimente pe zi, adică peste 2,5 milioane de tone pe an, plasând țara pe unul dintre primele locuri în UE la risipă alimentară. Aceasta echivalează cu aproape 129 kg de mâncare risipită anual per locuitor – aproximativ o masă pe zi aruncată de fiecare român. Principalele surse ale risipei sunt gospodăriile populației și sectorul ospitalității: circa 60% din alimentele irosite provin din gospodăriile private, 30% din industria HoReCa (restaurante, hoteluri, cantine), iar ~10% din retail. Cu alte cuvinte, risipa începe adesea chiar în bucătăria proprie, unde mulți cumpărăm mai mult decât consumăm și alimentele ajung să expire sau să se degradeze înainte de a fi folosite.
Cauzele principale ale risipei alimentare
Risipa alimentară are loc în mare parte la nivel casnic. Principalii factori care duc la risipă apar de-a lungul întregului lanț alimentar, de la producție până la consum. În etapa de producție, cauzele pot fi supraproducția sau condițiile nefavorabile (de exemplu, culturi distruse de vreme ori produse care nu îndeplinesc standardele estetice și sunt refuzate). În depozitare și transport, lipsa echipamentelor adecvate, manipularea necorespunzătoare și problemele de stocare (temperaturi nepotrivite, dăunători) pot duce la pierderi. În retail, o aprovizionare insuficient planificată – de pildă, aducerea de stoc nou fără rotația celui vechi – și interpretarea greșită a datelor de expirare fac ca unele produse să nu mai fie vândute la timp.
De asemenea, exigențele comerciale privind aspectul produselor (fructe și legume „imperfecte”) fac ca multe alimente bune să fie eliminate din lanțul de vânzare.
Consumatorii însă generează cea mai mare parte a risipei: la nivelul gospodăriei, risipa este cauzată de planificarea deficitară a cumpărăturilor, cumpărarea în exces (adesea a unor produse pe care le aveam deja), neînțelegerea etichetelor de valabilitate și depozitarea necorespunzătoare a alimentelor. În plus, gătirea unor porții prea mari și neconsumarea resturilor conduc frecvent la aruncarea mâncării gătite – categorie ce reprezintă ~24% din alimentele aruncate în România.
Cum rezolvăm problema?
Sigur, veți spune: să cumpărăm mai puțin și vom arunca mai puțin. Simplu de spus, dificil de schimbat mentalitatea unor generații.
Tehnologia e una dintre soluții, iar inteligența artificială are un loc în combaterea risipei alimentare la nivel internațional. Mai jos sunt câteva exemple relevante despre cum AI este folosită pentru a preveni și reduce pierderile de hrană, de la optimizarea lanțului de aprovizionare până la gestionarea produselor nevândute și redistribuirea lor către cei în nevoie.
Algoritmi de predicție pentru optimizarea lanțului de aprovizionare
Una dintre cele mai eficiente aplicații ale AI în industria alimentară este previzionarea cererii. Prin algoritmi de învățare automată care analizează date istorice de vânzări, tendințe de consum, sezonalitate și alți factori, retailerii își pot ajusta mult mai precis comenzile de aprovizionare, evitând atât rupturile de stoc, cât și supra-aprovizionarea ce duce la expirarea produselor.
Studii recente arată că folosirea algoritmilor de forecast poate reduce substanțial risipa: de exemplu, două lanțuri mari de retail din SUA care au implementat soluții AI de planificare a stocurilor (Shelf Engine și Afresh) au înregistrat o scădere medie a risipei alimentare cu ~14,8% per magazin.
Cum puterea AI-ului a ajuns în mâinile fiecăruia dintre noi, putem să ne punem mintea la lucru și să ne ajutăm pe noi, dar și să luptăm împotriva consumului inutil.
Cum mi-am făcut agentul meu GPT care îmi propune ce să gătesc uitându-se la ce am prin frigider
ChatGPT și modelele de AI au schimbat și vor schimba lumea. E un fapt, nu cred că mai încape vreo discuție. Când cei de la Lidl România m-au provocat să vorbesc despre sustenabilitate și reducerea risipei alimentare, mi-am dat seama că pot face mai mult.
În noiembrie 2023, OpenAI a lansat GPTs, o cale prin care, punând câteva instrucțiuni clare, adăugând și documente pe care să le înțeleagă, poți crea un fel de agent personal care să te ajute.
Asta am făcut! Am stat jumătate de oră și am scris instrucțiunile, pe scurt: să înțeleagă dintr-o poză făcută frigiderului deschis ce alimente am și să îmi sugereze rețete care să lase cât mai puține resturi. Am mai adăugat și câteva rețete disponibile online, ca să priceapă și mai limpede ce aștept, și i-am dat drumul.
Mai jos vedeți rezultatul sau rezultatele: faci poza, îl rogi să te ajute și miracolul se întâmplă.
Cred că, uneori, problemele mari pot fi rezolvate și cu soluții simple, iar o astfel de soluție, pusă în practică de cât mai mulți, ar ajuta.
Iată și câteva date despre ce a reușit să facă Lidl pentru a reduce risipa alimentare- În ultimii ani, Lidl România s-a numărat printre companiile locale active în lupta împotriva risipei alimentare, implementând măsuri concrete atât în propriile operațiuni, cât și în rândul comunității.
- Optimizarea stocurilor și vânzarea produselor cu valabilitate scurtă la preț redus – Lidl a adoptat de aproape 10 ani practici de management eficient al stocurilor, ajustând permanent cantitățile aprovizionate în funcție de cerere, pentru a evita suprastocarea. De asemenea, retailerul aplică programe de vânzare accelerată: produsele apropiate de data expirării sunt scoase la raft cu reduceri de preț substanțiale de 25%, pentru a fi vândute înainte să devină deșeuri.
- Donații și parteneriate pentru redistribuirea surplusului alimentar – O direcție a strategiei Lidl este donarea alimentelor nevândute către organizații caritabile. Încă din 2016, Lidl România este partener fondator al Rețelei Băncilor pentru Alimente din România, susținând financiar extinderea acesteia și donând constant produse comestibile. Până în 2024, Lidl a investit peste 15,6 milioane lei în dezvoltarea infrastructurii băncilor de alimente și a donat peste 3.000 de tone de produse alimentare și nealimentare către aceste centre de distribuție pentru persoanele vulnerabile.
Cel mai recent, în 2024, compania a contribuit cu încă ~1,5 milioane lei pentru inaugurarea unui nou hub logistic al Băncii pentru Alimente în București, care va facilita colectarea și distribuția mai eficientă a alimentelor către comunitățile nevoiașe. Aceste parteneriate ajută la valorificarea surplusului (produse în surplus sau apropiate de expirare) în scop social, reducând și cantitatea de deșeuri alimentare.
- Campanii de conștientizare și educare a consumatorilor- Lidl și-a asumat și rolul de a informa publicul pentru a îi încuraja să diminueze risipa alimentară la nivel casnic. În 2024, a lansat o campanie națională de conștientizare axată pe combaterea cumpărăturilor în exces. Mesajul central al campaniei îndeamnă oamenii “să nu cumpere un produs dacă deja îl au acasă”, abordând astfel una dintre principalele cauze ale risipei în gospodării.
Campania a fost difuzată pe TV, radio, online și panouri stradale, subliniind importanța planificării meselor și a listelor de cumpărături. În plus, Lidl oferă resurse educative pe canalele sale: pe site-ul oficial există secțiunea “Stop risipă” unde consumatorii găsesc sfaturi practice (despre păstrarea corectă a alimentelor, rețete pentru resturi, congelare etc.) menite să îi ajute să risipească mai puțin. De exemplu, seria de articole “Rețeta Responsabilă” propune idei de rețete care folosesc creativ ingrediente rămase prin frigider, transformând potențială risipă în mese delicioase.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Până să pun AI-ul să-mi spună ce să fac cu produsele din frigider, am grijă, în primul rând, la condițiile de păstrare. Asta înseamnă o temperatură suficient de scăzută în frigider, frigiderul spălat periodic pe interior precum și desfundat conducta de evacuare a condensului din frigider; în cămară, rezervele de produse alimentare le rotesc mereu, astfel încât cele mai vechi să fie consumate primele iar pachetele desfăcute le pun în recipiente închise ermetic; legumele și fructele le cumpăr în cantități reduse, astfel încât să nu le păstrez prea mult înainte de consum etc. Nu în ultimul rând, sticlele de vin stau orizontal (pe dop), la întuneric. Cu toate astea, mi s-a întâmplat să arunc, cred, într-un an, câteva lămâi și un măr, pe care cred că le-am cumpărat gata avariate.
Nu știu dacă trebuie să pun la socoteală și cei doi pisoi mofturoși, care lasă mereu în castron 10-20% din crănțănele sau din mâncarea umedă, resturi (probabil atent triate de ei) de care nu se mai ating și pe care trebuie să le arunc. Sunt curios ce ar zice Chat GPT pentru rezolvarea acestei probleme...
Altfel, asocierea gătitului cu AI-ul e logică, având în vedere că ambele se bazează pe un algoritm, mai mult sau mai puțin sofisticat.
Eu unul sper să prind vremurile cu sarmale gătite de AI ajutată de (ro)boți cu șorțuleț. Nu știu cum va rămâne cu bacșișul..