Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Alegeri parlamentare 2024. A început votul în diaspora. Prezența la urne în timp real

Vot in Japonia

Foto: Facebook/Ambasada României în Japonia

Alegeri parlamentare 2024. Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în străinătate au la dispoziție două zile - sâmbătă 30 noiembrie și duminică 1 decembrie - pentru a vota la alegerile parlamentare 2024. 

UPDATE: Peste 141.400 de români au votat pe listele suplimentare în străinătate până la ora 20:00. Sunt cu 78% mai mulți decât în 2020. 

UPDATE: 55.986 de români au votat în străinătate până la ora 14.35. La aceștia se adaugă 4.343 pe listele de corespondență. Prezența la urne este mai mare decât la alegerile parlamentare din 2020. Mai exact, până la ora 14.00 votaseră cu peste 10% mai mulți români, comparativ cu scrutinul din 2020 (sursa Hotnews.ro).

UPDATE: Până la ora 12:45 au votat în străinătate 36.118 cetățeni români, dintre care 4.343 au votat pe liste de corespondență, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

UPDATE: Pe contul de Facebook al Ambasadei României în Japonia sunt publicate fotografii cu primii votanți. Programul de vot în secțiile de votare din străinătate este: 30 noiembrie 2024 - 07:00-21:00; 01 decembrie 2024 - 07:00-21:00.

Foto: Facebook/Ambasada României în Japonia

Prezența la vot poate fi urmărită în timp real aici

Românii cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la alegerile parlamentare 2024 la oricare din cele 951 de secții de votare organizate în afara țării fie pe baza pașaportului simplu, simplu temporar sau simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu (dacă au domiciliul în străinătate), fie, dacă au reședința în străinătate, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, și a unui document emis de autoritățile străine care dovedește reședința în străinătate, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult