Alegerile de la Chișinău, sub asediu digital: cum vrea Moscova să cucerească Republica Moldova fără tancuri. Rețeaua de troli, bani și narațiuni care pregătesc răsturnarea democrațiilor

Foto: Profimedia

Trăim timpuri în care războaiele se pot purta și altfel decât pe câmpul de luptă clasic. Iar unul dintre locurile predilecte în care aceste războaie se petrec acum e telefonul nostru. Cu telefonul în mână încercăm să înțelegem lumea, să comunicăm cu ceilalți, să ne împrietenim unii cu alții și să ne regăsim pe noi înșine la finalul unei zile obositoare. 

Tocmai pentru că suntem atât de legați de telefonul propriu, el a devenit instrumentul preferat al războiului hibrid în care suntem prinși de ani întregi. Și nu suntem primii cărora li se întâmplă asta. Frații noștri de peste Prut au simțit puterea acestor atacuri informaționale cu mult înaintea noastră. De altfel, ei spun deseori că ”Moscova n-a lăsat niciodată în pace Republica Moldova”.

Republica Moldova se află în pragul unor alegeri parlamentare decisive, programate pentru 28 septembrie, iar războiul digital e în floare și acolo. Rețeta o cunoaștem și noi perfect. Căci s-a aplicat și în România, pe exact aceleași tipare care au funcționat în anii trecuți în Moldova. Cazul Georgescu s-a testat mai întâi acolo, în niște alegeri locale și apoi în alegerile prezidențiale, unde un candidat apărut de nicăieri a câștigat votul intern. Atunci unii oameni, cu precădere cei specializați în comunicare, au înțeles cât de puternic este războiul din telefonul nostru mobil.

Ca să înțelegem pe deplin ce s-a întâmplat la noi, dar și ce se întâmplă acum acolo, în Republica Moldova, cu câteva zile înainte de alegeri, am discutat în exclusivitate pentru platforma Republica cu două jurnaliste foarte importante de acolo. Pe de o parte, am contactat-o pe Alina Radu, director și co-fondator al deja foarte cunoscutei publicații Ziarul de Gardă, care a pus în lumina reflectoarelor unele dintre cele mai spectaculoase investigații din această perioadă în Republica Moldova pe tema coruperii electoratului și fabricilor de troli plătite de Moscova și pe jurnalista Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova și redactor-șef al portalului Anticorupție.md, care a publicat de asemenea numeroase anchete pe tema interferențelor rusești în Republica Moldova. 

Precizez încă de la început că discuțiile pe care le-am purtat separat cu cele două colege din Republica Moldova au vizat modul în care atacă Rusia democrațiile, încercând constant să le determin pe cele două interlocutoare să îmi precizeze elementele comune din istoria noastră recentă și istoria alegerilor lor din ultimii ani, pentru a vedea dacă în cazul României și Republicii Moldova, Rusia folosește aceleași rețete. 

Și răspunsul a venit destul de clar în acest sens din partea lor. 

Dar e important să înțelegem situația în detaliu, așa cum o povestesc două dintre cele mai importante jurnaliste de investigație din Chișinău, Alina Radu și Cornelia Cozonac, care explică mecanismele prin care propaganda rusă încearcă să răstoarne echilibrul democratic și să readucă statul în sfera de influență a Kremlinului.

„De când mă țin minte, toată viața m-am confruntat cu această propagandă. Rușii nu ne-au lăsat niciodată. În ultimii ani au înțeles că pot duce războaie digitale, mai ieftine și mai eficiente decât cele convenționale”, spune Alina Radu, co-fondatoare a Ziarului de Gardă.

Jurnaliștii față în față cu propaganda

În timp ce tancurile rusești sunt blocate în Ucraina, în Republica Moldova ofensiva Moscovei se poartă prin troli, ferme de conturi false, intoxicarea spațiului public și cumpărarea voturilor. Totul cu un scop clar: readucerea la putere a partidelor pro-ruse.

După ce în 2019–2020 partidele pro-ruse au pierdut majoritatea în parlament, Kremlinul și-a mutat frontul în sate și primării de localități mici. Tot atunci a început un război pe față cu presa și cu ONG-urile care susțin în Republica Moldova libertatea de exprimare și principiile democratice.

”Republica Moldova, de când s-a născut ea, sărmana, a avut mereu în funcții de conducere oameni ai Moscovei și asta a fost o situație care s-a prelungit în decursul unor decenii. Iată că prin 2019-2020, oamenii Moscovei în sfârșit nu au mai obținut majoritatea instituțiilor publice, ba chiar au pierdut majoritatea în Parlament și, de atunci, războaiele digitale ale Moscovei au fost duse altfel. Pentru că, având majorități ale partidelor pro-ruse în parlament, Moscova nu lupta cu fiecare dintre noi, pentru că lupta prin reprezentanții ei instalați în fotolii publice. Atunci când au văzut că au pierdut niște teren au început să facă fronturi noi în primării, în orășele mici, în regiuni. Au început să lupte cu cei care contează în această luptă cu propaganda și aici vorbim de presa independentă, de jurnalismul de investigație, de societatea civilă, de ONG-uri, în care au început să arunce cu noroi în mod sistematic, ca să discrediteze tot ce ar fi credibil și narațiunea lor de ultimă oră e: ”Uite, nimeni nu este curat! Toți sunt pătați!”

De exemplu, acuzațiile împotriva jurnaliștilor de investigație, și nu mă refer doar la Ziarul de Gardă, pentru că suntem câteva redacții de investigație, fiecare face cât poate să lupte cu corupția, toți urmăresc banii publici, dar în ultimii ani nu s-au mai găsit furturile acelea impresionante. Propagandiștii ies așadar cu ideea că de ce nu mai criticăm atât de virulent guvernarea, dar criticăm opoziția? Păi noi nu criticăm opoziția, noi prezentăm doar fapte, care arată că o mare parte a opoziției aduce bani de la Moscova, aduce ordine de la Moscova, pe care le implementează aici, distruge democrația la solicitarea și pe banii Moscovei.” - ne explică Alina Radu în continuare. 

Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații jurnalistice din Republica Moldova confirmă faptul că agresiunea Rusiei asupra Republicii Moldova durează dintotdeauna, însă metodele de interferență s-au tot schimbat, în funcție de instrumentele avute la dispoziție și de context.

”Noi, în spațiul ăsta, am fost obișnuiți să fim conectați la resursele rusești de manipulare și cetățenii sunt oarecum obișnuiți cu metodele rusești. În ultimii ani rușii și-au schimbat radical metodele de influență. Deja a văzut și România că se poate manipula la greu prin diverse platforme online și rețele sociale. Portalul Anticorpție.md pe care îl conduc a făcut recent o investigație pe zona transnistreană privind emițătoarele de acolo care transmit în partea dreaptă a Nistrului canalele rusești care sunt interzise în Republica Moldova și e o sursă de propagandă și manipulare foarte puternică și directă de la Moscova. Același lucru s-a întâmplat în 2023, când erau alegeri în Găgăuzia, noi am documentat și acolo sursele din care se documenta populația și am constatat același lucru: companiile TV prin cablu transmiteau la greu narațiunile rusești. Sunt câteva emisiuni care chiar spală creierii la greu. Și rezultatul a fost că în mare parte populația din Găgăuzia a votat candidat pro-rus. Și chiar dacă ei sunt apropiați de Ucraina, acolo populația în mare parte susține poziția rușilor în problema războiului. Și eu mă tem că riscurile sunt extrem de mari ca forțele pro ruse o să aibă majoritate și să întreacă PAS-ul. Cred că lumea se mobilizează, dar riscul e foarte mare.”

Neajunsurile statului puternic

Și pentru că riscul e foarte mare, autoritățile din Republica Moldova au acționat foarte hotărât în ultimul an, reușind să scoată la lumină nu doar sumele de bani investite în aceste alegeri, dar și rețelele care au lucrat și lucrează la atingerea scopului rusesc de a recâștiga influența asupra Republicii Moldova. 

Ne explică jurnalista Alina Radu cum se vede, din direcția jurnalistului de investigație, influența rusească. Astfel, atacul rusesc nu vizează doar presa, ci și diaspora moldovenească. Dacă în trecut voturile de peste hotare au tras Moldova spre Europa, acum Moscova lucrează activ pentru a o intoxica cu mesaje anti-UE și anti-românești.

Documentările sub acoperire arată cum, încă din noiembrie 2023, s-au pus în mișcare rețele de troli: oameni antrenați să posteze mesaje critice la adresa guvernului, să alterneze postările cu fragmente din viața personală pentru a părea credibili și să fie răsplătiți cu bonusuri sau telefoane mobile.

”În sfârșit acționează autoritățile de la noi și sigur că nu arată bine. Adică, dacă ești un om neinițiat, nu arată bine să faci atâtea arestări și atâtea percheziții în campania electorală. Parcă nu arată bine, mai ales că toate aceste percheziții se fac în tabăra opoziției și a partidelor critice față de autorități. Dar, dacă înțelegi ce se întâmplă și privești în profunzime, dacă urmărești traseul banilor trimiși de la Moscova, dacă analizezi opoziția aceasta falsă, pentru că acolo nu sunt politicieni de formație, sunt doar niște oameni fără CV, care ajung peste noapte capete de listă, bine plătiți care promovează din greu narațiunile Moscovei.

Războiul informațional vine la pachet cu coruperea alegătorilor. Tema Moscovei de implicare în aceste alegeri parlamentare din Republica Moldova este frică și bani. Adică, pe de o parte, vin narațiunile care induc frica față de tot ce înseamnă Europa și standardele de viață europene și, pe de altă parte, sunt plătiți să voteze pentru opțiunea pro-rusă.

Și se dă bomboana, fie ea și otrăvită, dar ți se spune că otrava e, de fapt, în altă parte. Colegii noștri au documentat pe parcursul unui an, practic, pregătirea pentru alegerile parlamentare fiind începută de Moscova la trei zile după finalizarea alegerilor prezidențiale. Colega noastră, fiind infiltrată în această rețea, a primit telefon și i s-a spus că e timpul să înceapă pregătirile pentru alegerile de anul viitor încă din luna noiembrie a anului trecut. S-au făcut niște ferme de troli, dar lor li s-a spus că li se face training, și au urmat săptămâni și luni în care oamenii adunați în aceste rețele primeau instrucțiuni legate de cum să își facă conturile și cum să alterneze postările din viața personală cu cele critice la adresa guvernării. Li se spunea că dacă postează elemente de viață personală atrag mai mulți urmăritori, li se dădea plan de followeri, plan de like-uri și se discuta în ședințe permanente ce a mers bine și ce ar fi putut merge mai bine. Cei care se descurcau mai bine primeau premii constând în bonusuri financiare sau chiar telefoane mobile. Vorbim de o rețea foarte bine pusă la punct. Și toți erau remunerați. Banii curgeau pe diverse căi. Colegii mei au documentat: o parte primeau banii prin conturi bancare, alții prin aplicația bancară a acestei bănci de la Moscova legată de Șor, alții i-au primit în crypto.

Moldova a avut o diasporă specială, care a fost foarte pro-europeană și tras întotdeauna frumos drumul spre democrație. Nu știu dacă diaspora românească e la fel, dar mi-a părut mult mai afectată de neîncredere în UE. Și acum frica mea este că forțele Moscovei au început să lucreze cu diaspora moldovenească, să o intoxice și pe ea, pentru că în alegerile trecute a fost evident că voturile din Diaspora au tras Moldova spre Europa în mod decisiv.”

Spre deosebire de România, unde statul s-a ținut cumva la distanță de povestea interferențelor rusești, pe care le-a explicat doar parțial, lăsând greul pe seama presei, în Republica Moldova s-a intervenit foarte dur încă de la început. Și s-a tăiat în primul rând accesul la informația otrăvită. Sigur că jurnaliștii nu tolerează prea simplu idee că statul poate închide când și cum vrea televiziuni și portaluri de știri, însă s-a mers pe această rețetă din simplul motiv că altă cale nu mai era. Problema mare e că s-a creat un precedent care poate deveni periculos pentru democrație dacă partidele pro-ruse ajung să guverneze după 28 septembrie. Și ne explică în detaliu acest lucru jurnalista Cornelia Cozonac:

”Și la noi au fost discuții pe tema libertății de exprimare, dar nu foarte puternice. Autoritățile au tăiat în carne vie și nu prea transparent. Dar s-au închis multe televiziuni și peste 40 de portaluri. Eu cred că au lucrat și serviciile secrete și probabil au existat consultanți și experți din afară care au ajutat autoritățile Moldovei pe partea de combatere a propagandei și dezinformării. Nu știu dacă sunt foarte eficienți și de multe ori cred că nu sunt, pentru că nu cunosc specificul nostru local. Închiderea televiziunilor și portalurilor de știri nu a fost o procedură transparentă sau argumentată.

Eu vorbeam cu experți din România și ei îmi spuneau că în România e foarte greu să închizi o televiziune. Așa era și la noi cândva, dar în situația în care avem război în Ucraina și război hibrid la noi, s-a mers pe tăiere în carne vie. Aici au fost măsuri mai radicale, despre care nu știu cât de îndreptățite au fost, dar probabil la bază au fost niște raționamente care aveau legătură cu finanțarea acestor instituții media, pe care autoritățile nu le-au putut enunța direct, pentru că ele încearcă să scoată la lumină cât mai bine aceste rețele. Eu spun doar că argumentele publice nu au fost dintre cele mai plauzibile în privința asta. Nu s-a ținut cont unde se duce contingentul acelor televiziuni închise și iată contingentul s-a dus pe Tik Tok și pe Telegram, unde nu-l poate nimeni controla. Și manipulează în continuare… Și ăsta e un precedent periculos. Pentru că dacă se schimbă acum guvernarea și vin pro-rușii, atunci s-ar putea ca și ei să taie în carne vie cu restul televiziunilor, care acum sunt pro-europene.”

Privind tot către reacția statului, am întrebat-o pe jurnalista Alina Radu dacă autoritățile moldovene au fost mereu la fel de prompte în sancționarea interferențelor rusești. Răspunsul nu ne-a surprins deloc. Se pare că tot presa a salvat și povestea asta, de fapt:

”Statul nostru s-a comportat și el o vreme ca statul român. Eu țin minte anul trecut, în preajma alegerilor prezidențiale, schema de cumpărare a voturilor funcționa la turație maximă, dar statul părea doar speriat. Și am văzut discuții atunci despre asta, că e preferabil ca oamenii să fie informați, că nu poți lua acțiuni legale împotriva lor în fiecare zi. Era un mare pericol atunci uriaș.

Și îmi amintesc când s-a publicat prima investigație sub acoperire de către noi, în care am demonstrat cum se transmit banii, noi am făcut o presiune enormă asupra autorităților să facă ceva. Și această presiune i-a determinat să acționeze, pentru că ei credeau că nu e frumos să aresteze mulți oameni, că nu e în spiritul Europei. Așa și cu protestele astea plătite, ani în șir s-au uitat la ei și nu i-au deranjat că nu-i frumos să nu dai voie oamenilor să protesteze. Și iată anul trecut, la câteva zile după investigația de atunci, autoritățile au început să se ocupe serios de aceste lucruri. Au început să transmită comunicate în care explicau rețelele, cum funcționau, câți bani erau în joc.

În acest an parcă vedem un fel de curaj. Sigur că deja vocile Moscovei strigă că le este furat oxigenul, dar se vede cu ochiul liber cum poliția găsește sume exorbitante care nu sunt explicate, se găsesc aceste aplicații bancare ale unor bănci rusești la oameni la care s-au găsit și anul trecut. Pe de o parte, poate să pară că se fac prea multe descinderi la liderii corupți, dar pe de altă parte, ne întrebăm dacă n-o fi totuși prea târziu. Părerea mea, ca jurnalistă, e că se fac eforturi mai multe ca niciodată ca să fie demascată această rețea.”

Moscova n-a dormit niciodată…

Cum funcționează sistemul rusesc de influență la nivelul statelor din proximitate este, de asemenea, un subiect fascinant, pe care jurnaliștii moldoveni îl înțeleg mult mai bine decât o facem noi, din simplul motiv că ei au stat cu rușii în coastă dintotdeauna și știu modul de acțiune. Alina Radu ne-a vorbit, însă, despre o durere relativ recentă a ei și, în general, a moldovenilor.

”Există un centru de comandă la Moscova și acest centru de comandă are structuri, are secțiuni care funcționează la București, la Chișinău, chiar și pe la Kiev, și în Estonia. Moscova n-a dormit niciodată. Eu sunt născută în URSS și eu am văzut asta cu ochii mei proprii: ei nu ne-au lăsat în pace niciodată și nu au de gând să ne lase acum. Moscova are nevoie foarte mare să ocupe Moldova cu soft power, fără bombe, pentru că ei așa au condus Republica Moldova zeci de ani și vrea acum să slăbească Europa cu orice preț. Dacă vor slăbi România, e foarte bine pentru ei. România e cumva la marginea Europei lângă noi, lângă Ucraina, în zona asta foarte dificilă și desigur că vedem cum celulele astea ale războiului digital conduse de la Moscova în Republica Moldova promovează AUR, pe Georgescu, toate elementele anti-europene.

De Georgescu am auzit prima dată cu un pic înainte de alegeri, ca de nicăieri și atunci am început și aici, ca jurnaliști, să ne punem întrebări despre acești algoritmi. Am urmărit atâtea alegeri: nu am văzut niciodată ca un candidat anonim să ia votul majoritar. Și asta m-a înspăimântat. Noi am văzut foarte multe informații care probează legăturile lui Călin Georgescu cu diferite canale susținute de Moscova și totodată instinctul nostru de jurnalist ne pune în gardă atunci când vedem așa numitele ”pete albe”. Unde a fost imediat după alegeri, unde a fost înainte de alegeri, ce e cu acel CV care nu e clar? Sunt multe răspunsuri care n-au mai venit și știm că asta se întâmplă uneori oamenilor Moscovei. Eu am văzut asta la Chișinău de o mie de ori: crează oameni din nimic, un fel de lideri pe care îi susțin pe rețelele sociale și îi propulsează pur și simplu. Există o rețea obscură în spate pe care nu o vede oricine, dar care mereu e eficientă. Cu ajutorul lui Georgescu am descoperit puterea Tik-Tok-ului.

Cel mai periculos lucru e că acest război este invizibil. Războiul ăsta digital se poartă în telefonul mobil al fiecărui cetățean. Și tu nu poți să vezi ce se întâmplă în telefonul mobil al fiecărui om. Totodată, am văzut anul trecut că un candidat pro-rus a luat majoritatea în Republica Moldova fără diaspora, pentru că diaspora a determinat câștigul Maiei Sandu, dar în republica Moldova un candidat pro-rus a câștigat majoritatea. El nici nu vorbește limba majorității, nici nu l-a cunoscut nimeni și a fost prima dată când ne-au luat fiorii, căci cum e posibil ca un om care nu e știut, nu e văzut, nu e cunoscut a fost votat de majoritate. Și îmi e teamă și acum că acest război este atât de profund și atât de ascuns, încât nu știu cum vor evolua lucrurile.”

În anii trecuți, Rusia încerca să întoarcă moldovenii împotriva românilor, folosind narațiuni de tipul: ”românii sunt fasciști!”. Ei bine, n-a mers strategia. Moldovenii sunt atașați puternic de români. Și atunci Rusia și-a mutat narațiunea dezbinatoare în România. Și a început să le spună românilor că moldovenii trăiesc pe spinarea lor și că nu merită sacrificiul. Cumva, la noi a funcționat. Și acum există și în România un val puternic de ură la adresa fraților de peste Prut. Un val care nu doar că îi întristează pe jurnaliști, ci îi și sperie.

”Chiar îmi pare foarte rău, pentru că noi aici, cetățenii Republicii Moldova, toți suntem îndrăgostiți de România, toți vrem cât mai degrabă să fim împreună, dar în ultima vreme văd niște focare de ură create între noi. Este prima dată când văd atâta ură. Am văzut ani în șir cum Moscova genera ura basarabenilor împotriva românilor spunându-ne că România a fost fascistă. Nu am văzut ura asta în sens invers până acum. Și chiar sunt speriată când văd asta.” - a mai spus Alina Radu.

Reținem, așadar, că Moscova are un centru de comandă coordonat de la Kremlin, cu celule active inclusiv la București și Chișinău. Strategia e aceeași: destabilizarea prin război informațional.

Gusturile nu se discută, dar se educă…

Cornelia Cozonac ne-a explicat, însă, că deși semănăm bine unii cu alții, fiind frați în cel mai concret dintre sensuri, nu toate rețetele rusești funcționează la fel pe ambele maluri ale Prutului. De exemplu, în Republica Moldova AUR-ul n-a prins, așa cum n-a prins nici Georgescu și nici manelele. Pe de altă parte, Rusia lucrează din greu, așa cum remarca și Alina Radu la scindarea solidarității dintre România și Republica Moldova. Și, în acest sens, aflăm de la jurnalista Cornelia Cozonac cum s-a pus în aplicare strategia rusească în anii de după izbucnirea războiului în Ucraina:

”Rușii își schimbă strategiile din mers și, de obicei, strategiile astea dau rezultate. Ei au rețele foarte bine puse la punct. În România s-a mers pe ideea de Tik Tok, care nu era cunoscut și pe contingentul de oameni mai săraci, mai nemulțumiți, mai necitiți. Că asta se face și la noi. Rețeaua lui Șor contează pe oamenii săraci, cu oamenii care au un pic de nostalgie în raport cu Uniunea Sovietică, când pâinea costa câteva ruble.

Înainte de a începe războiul din 2022, noi am monitorizat cu Expert Forum mai multe medii de informare din Moldova. Atunci se vorbea mai puțin despre propagandă și dezinformare și eu am urmărit Sputnik-ul de la noi timp de trei luni. După o perioadă de monitorizare, am avut niște constatări care m-au uimit, că nu-mi dădeam seama de asta: în buletinul de știri aveau în fiecare zi cel puțin o știre împotriva României, cel puțin o știre împotriva Ucrainei și una împotriva UE. Asta se întâmpla zilnic. Și asta e o strategie de a lucra la mintea omului. Și în România s-a lucrat tot pe puncte sensibile.

AUR de Moldova încearcă să se disocieze de AUR de România. Eu am moderat niște dezbateri pentru tineri și reprezentanții AUR ziceau că nu au legături cu AUR de România, nici de subordonare, nici de altă natură. La noi AUR nu prinde. Nici Georgescu nu prinde. Nu știu de ce. La noi nu prind nici manelele. Sunt niște aspecte care nu prind aici, oricât am fi în aceeași arie geografică, aceeași limbă și istorie, dar AUR nu a prins în Moldova. Asta am observat deci că AUR încearcă să se disocieze de cel din România, dar oricum nu va intra în Parlament, nu are mulți susținători, deși personal bănuiesc că niște legături de finanțare ar putea să fie, pentru că ei în Moldova au bani.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp