Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Alexander Nanau, despre filmările la documentarul „colectiv”: „Să constați că cineva, organizat, omoară copiii altor oameni e devastator. Seara eram niște oameni bătuți din cauza a ce aflam”

Alexander Nanau

Foto: Guliver/ Getty Images

În zilele care au urmat după Colectiv, regizorul Alexander Nanau, cunoscut pentru documentarele „Lumea văzută de Ion B.” și „Toto și surorile lui”, a luat camera de luat vederi și a început să filmeze imagini din timpul protestelor. Se simțea copleșit de proporțiile tragediei și nu credea nimic din spusele autorităților care susțineau că „tratăm răniții ca în Germania”. „Știam și eu sistemul medical. Trăind în Germania, având un tată doctor, am pus piciorul în spitale nu doar când eram bolnav și știam ceea ce este acela un spital. Și știam ce nu trebuie să fie un spital. Nu avea sens ca cineva să spună că puteam trata atât de mulți arși. Și pentru un om neavizat părea halucinant ce scoteau pe gură marii profesori împreună cu politicienii. Plus că, pe lângă ce scoteau pe gură, uitându-te la televizor, remarcai și limbajul lor corporal. Era clar că mint, nu era niciun dubiu. Când niște doctori stau ca niște păsărele în jurul unui politician care vorbește, în loc să vorbească ei, este clar că cineva minte”, spune Nanau, cu puțin timp înainte de lansarea oficială a filmului „colectiv”, care ajunge în cinematografele din toată țara pe 28 februarie.

La început, Tolontan a refuzat să facă parte din documentar

De la o zi la alta, apăreau informații noi care scoteau la lumină un lanț de complicități criminale. Părinții victimelor erau mințiți, iar copiii lor mureau. Împreună cu Antoaneta Opriș, coautoarea filmului, Alexander Nanau a strâns o echipă care să încerce să afle mai multe despre ce se întâmpla cu adevărat. 

„Au venit apoi articole de la Gazeta Sporturilor, cu pompierii, cu minciuna că ei operează arși într-o secție închisă de arși, minciună care nu înțeleg cum de nu este anchetată încă. Și Antoaneta a zis: Cred că dacă am putea să ne lipim de o echipă de investigație, ar fi un moment foarte bun pentru a face un documentar observațional. În acest fel puteam avea acces la o investigație despre relația dintre putere și cetățean. Mă interesa să pot urmări, ca în celelalte filme, pe cineva pentru a învăța de la el, lucruri pe care eu nu le știu. Și ne-am dus către Tolontan, care a refuzat categoric ideea la început. Era foarte sceptic. După aceea mi-am dat seama că el era în mijlocul unei investigații sensibile și, cumva, periculoase, și el nu știa dacă nu cumva am venit cu un scop ascuns, din partea serviciilor”, povestește regizorul. 

Crede că jurnalistul a început să capete ceva mai multă încredere în intențiile lui când a văzut că și echipa sa de cercetare era bine documentată și când a venit cu surse către el - medicii de la Alianța Medicilor. Întâlnirea dintre ei și jurnaliști a fost prima filmată în redacția GSP. A mai existat încă un moment pe care Alexander Nanau îl consideră important. 

„Fii atent: lucrăm la ceva de luni de zile”

„E o scenă în film, o conferință de presă a părinților și victimelor de la Colectiv în care Tolontan punea întrebările. Încă nu ne dăduse OK-ul să filmăm, dar, când am văzut ce se întâmplă, efectiv am pus camera pe el și am spus: Ok, hai să vedem care e limita lui? Când o să zică: Încetează să mă filmezi. Nu a zis-o. La sfârșit i-am spus: Scuze că am fost insistent. El mi-a răspuns că e ok. Și după două-trei zile m-a sunat și mi-a zis: Fii atent: lucrăm la ceva de luni de zile. Este destul de sensibil și mare, nu am cum să îți spun despre ce e vorba. Hai să vedem cum am putea să ne sincronizăm, să filmăm ceva din investigația asta. S-ar putea să iasă, s-ar putea să nu iasă și să fim pe o pistă falsă. Și așa am început.”

În majoritatea a cazurilor, Alexander Nanau făcea singur filmările din redacția GSP, unde ajungea de la primele ore ale dimineții. Tot el a însoțit-o pe Mirela Neag la ICECHIM în ziua în care a primit rezultatele care arătau clar că dezinfectanții Hexi Pharma folosiți în spitale erau diluați. Pe măsură ce jurnaliștii s-au obișnuit cu prezența camerei, la filmări a putut veni și Mihai Grecea, omul care s-a ocupat de sunetul documentarului Colectiv.

„Aveai două minute să îl faci pe omul acela să te creadă că ești de bună credință”

Înțelegerea pe care Nanau a făcut-o cu jurnaliștii a fost că poate filma tot, atâta vreme cât la discuție nu participa cineva din afara redacției care nu dorea să fie filmat. Atunci când veneau sursele, regizorul putea vorbi cu ele cu câteva minute înainte, pentru a încerca să le convingă să apară în documentar. Unii dintre cei aflați în această situație, au refuzat. Alții, precum medicul Camelia Roiu sau avertizoarele de integritate de la Malaxa, ale căror informații au pus capăt domniei managerului Secureanu, au acceptat. „Aveai două minute să îl faci pe omul acela să te creadă că ești de bună credință. Înțelegerea cu echipa Gazetei era foarte clară: filmăm sursele, dacă sunt de acord. Dar înainte să iasă filmul vom mai întreba încă o dată avertizorii de integritate dacă sunt de acord să iasă în public. Asta înseamnă că noi am montat filmul în orb, neștiind dacă aceste scene vor putea intra. 

Cei cu care am filmat au văzut și au fost de acord să-și dezvăluie identitatea. Camelia Roiu era cunoscută, însă sursele de la Malaxa nu erau. Dar au avut curaj să își asume și au spus: Trebuie să arătăm că se poate. Dacă avem curaj fiecare dintre noi să ieșim cu informații, se poate schimba ceva”, spune Alexander Nanau.

Documentarul colectiv

Foto: Guliver/ Getty Images

„Vlad Voiculescu a zis: Nu ai de ce să ai secrete la Ministerul Sănătății”

Când la putere a ajuns guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș, regizorul a încercat să îl contacteze pe mai multe canale, pentru a filma la Ministerul Sănătății. Încercarea sa a eșuat însă. 

„Cred că în viața mea nu am întâlnit pe cineva mai închis și mai împotriva transparenței decât dl. Dacian Cioloș. În pofida declarațiilor lui triumfaliste că el e transparent, a fost cel mai netransparent om pe care l-am întâlnit pe parcursul filmărilor”, spune Alexander Nanau. A aflat însă pe surse că Vlad Voiculescu e intervievat pentru post și a încercat să dea de el. După vreo 4-5 zile a reușit și i-a cerut acestuia permisiunea de a filma discuțiile despre tragedia de la Colectiv și despre situația sistemului medical. 

„Și Vlad Voiculescu a fost cât se poate de uman și a zis foarte clar: Transparența este cel mai important lucru la momentul ăsta, pentru ca oamenii să-și recapete încrederea în sistemul de sănătate. Nu există informații din sistemul de sănătate care ar trebui să fie secrete. Sănătatea e un drept profund al cetățeanului, care este scris și în Constituție, iar totul trebuie să fie transparent. Nu ai de ce să ai secrete la Ministerul Sănătății”, povestește regizorul.

Filmul prezintă discuțiile pe care Voiculescu le poartă în birou cu consilierii săi, cu avertizoarea de integritate Camelia Roiu sau cu oameni din sistem. „Cu Vlad Voiculescu înțelegerea a fost aceeași ca și cu jurnaliștii Gazetei. Doar dacă cineva se opune foarte clar și spune stinge camera, o stingeam. Au existat momente în care oameni care au vrut să fie filmați nu au mai vrut în anumite momente. Niciodată nu a cenzurat ceva. Singurul lucru care a fost verificat atent și de avocații noștri a fost ca nu cumva să filmăm din greșeală documente care sunt secrete de stat”, spune el.

Mostră de cinism: „La spital venim mai mulți și plecăm mai puțini”

Din sutele de ore de filmare, cele mai dificile au fost discuțiile cu familiile victimelor. În timpul lor, Nanau l-a avut alături pe colegul său, Mihai Grecea. Rănit în incendiu cu șanse minime de supraviețuire, acesta se afla în Colectiv pentru a coordona o echipă care să filmeze concertul Goodbye to Gravity. Era prieten cu membrii trupei și îi cunoștea pe mulți dintre cei care au murit atunci. El a avut un rol important în a câștiga încrederea familiilor.

„E cumplit să vorbești cu părinții care și-au pierdut copiii și care erau mințiți la interval de 30 de minute: Domn’e, e ok, poate fi transportat. După care, când părinții ziceau: Am găsit noi o soluție în străinătate, li se spunea: Nu poate fi transportat. Sau Arafat spunea: Nu se poate zbura, la Viena e ceață. Am verificat, la Viena nu a fost niciodată o problemă la aterizare în acele zile. 

Am constatat pe parcurs că lipsa de umanitate e la un nivel pe care nu poți să îl concepi, că niște oameni, printre care doctori, au decis organizat să ucidă oameni prin minciuni. Au decis-o și au făcut-o. După tragedie, au dat drumul la achiziții: dacă ținem pacienții, putem deconta foarte mulți bani și putem da drumul la achiziții, fără niciun fel de mecanism de control. Să constați că cineva, organizat, omoară copiii altor oameni e devastator. În fiecare zi de filmare era ca și când cineva te taie și te maltratează, seara eram niște oameni bătuți din cauza a ce aflam, după ce a devenit clar cu ce fel de neoameni avem de-a face”, spune Alexander Nanau.

Nu poate uita ce i-a spus un medic, vorbind despre familiile victimelor: „Ce nu înțeleg e că la spital venim mai mulți și plecăm mai puțini”. Aflat alături de el, Mihai Grecea îi completează amintirea. „A mai spus și: cu excepția maternităților”. Cinismul din acele vorbe i-a marcat pe amândoi.

„Reacțiile emoționale după documentar sunt la fel de puternice în toate țările, indiferent de cât de bogate sau de sărace sunt”

Lansat la Festivalul de Film de la Veneția și proiectat la Sundance, la Festivalul de Film de la Toronto și la cel de la Zurich, documentarul i-a impresionat atât pe critici cât și pe spectatori. Sentimentul pe care îl naște în privitori este universal valabil. 

„Foarte ciudat, reacțiile emoționale sunt la fel de puternice în toate țările, indiferent de cât de bogate sau de sărace sunt. Și ne-am dat seama că toată lumea la momentul ăsta, mai ales în democrațiile liberale care pică una după alta, din 2016, are același sentiment. Că suntem toți captivi într-o mașină care merge cu viteză maximă către un zid și la volan sunt acești demenți care ne râd în față și nu știm cum să oprim mașina. Nu știm ce va fi mâine, vezi Brazilia, America, Austria, Ungaria, toate țările est-europene. Și în Occident toată lumea are același sentiment, că de fapt nu mai au încredere deloc în cei care îi guvernează și, de fapt, nu mai cred că cei care guvernează urmăresc interesele societății și doar interesele unei grupări”, crede regizorul.

„Am ajuns să avem impresia că puterea sau instituțiile statului ar trebui să aibă secrete față de noi”

Și-a dat seama că nici măcar în democrațiile vechi oamenii nu sunt obișnuiți cu genul de transparență prezentă în documentar - aceea de a putea filma discuțiile din spatele ușilor închise pe care le poartă un ministru. Acest lucru, atrage el atenția, trebuie să se schimbe.

„Am ajuns să avem impresia că puterea sau instituțiile statului ar trebui să aibă secrete față de noi. Că au o misiune atât de complexă, încât noi ca cetățeni nu trebuie să știm nimic. Și asta cred că trebuie să se schimbe un pic, dacă vrem să ne recuperăm societățile și țările. Cei care sunt acolo, sunt acolo ca să lucreze în interesul nostru și ăsta e contractul social. Le-am predat din puterile noastre pentru a primi niște drepturi în schimb, dar și un control. Iar acel control s-a pierdut total”, spune Nanau.

Acesta speră că spectatorii vor rămâne, în urma filmului, cu o întrebare puternică despre propria atitudine în fața corupției și nedreptății: „Cum și zice posterul: ne privește cu adevărat pe toți. Și e o decizie crucială, pe care trebuie să o ia fiecare pentru viața lui: care e atitudinea lui de viață? E doar un viermișor strivit într-un sistem? ASu are coloană vertebrală și are curajul să stea în două picioare și să zică: Nu, eu nu voi participa, nici la furt, nici la corupție”, afirmă el.

Filmul „colectiv” urmează să fie distribuit în cinematografele din SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Franța, Marea Britanie. Iar prin HBO, va fi distribuit în toate țările europene în care e prezentă rețeaua. 

Un lucru, spune Alexander Nanau, pe care spectatorii îl înțeleg din film, indiferent de țară este importanța presei libere. „Presa liberă o instituție a statului necesară pentru a menține o democrație. Și asta e și menționat în majoritatea criticilor de film, curajul unor jurnaliști care fac totul pentru a descoperi adevărul”.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca citesti articolul pe muzica de Pucini cu Pavarotti in China in 1986 , plangi de adevaratelea ! Suntem inca in comunism ! Mi-l amintesc pe banicioiu cum mintea senin , fara sa-i tremure glasul , ca " avem de toate" ...De ce firea nu l-a primit pe bietul tata nefericit in audienta , de ce ? Ca sa acopere ca pisica ...si sa plece cu coada sus , linistita ,plina de ea , indiferenta ,( tot ce se trage din pisica tot soareci mananca ), satula si imbracata in roz !
    • Like 1
  • Se vede ca multi nu au inteles nimic si inca refuza sa gandeasca logic. In Romania mortii se ingroapa in pamant iar vii cu hartii. Nu santem originali nici aici doar mai nepriceputi. Minciuna, delasarea, lasitatea, oportunismul, dispretul, manipularea grosolana conduc lumea la ora actuala. Incercati sa faceti un film despre pandemie si masurile contra Sars Covid-19 incalcarea la vedere a ultimelor ramasite de asa zisa democratie ca vorba aia, binele colectiv primeaza celui individual.
    • Like 1
  • Parerist check icon
    Din pacate la mine in tara nu merge HBO. Nu e disponibil in multe tari din Europa de V (Franta, Italia, Germania, Benelux). Dintre tarile cu multi diasporici doar in Spania e disponibil.
    Ar trebui discutat si cu alte platforme (netflix, amazon, vimeo), altfel multi capsunari il vor cauta pe surse alternative....
    • Like 2
    • @ Parerist
      Descarca aplicatia HBO Go, merge foarte bine in Belgia
      • Like 0
  • Lia Muj Lia Muj check icon
    Și un singur OM dacă moare din cauza unui sistem de sănătate bolnav e o problemă. Contează cine e mai mult sau mai puțin vinovat? Nu cred. Cine e vinovat ar trebui să plătească :cu funcția cu libertatea... cu ce hotărăște justiția. O mare problemă a noastră, ca nație, e că aruncăm cu pietre în cei care scot la lumină adevărul urât care ne guvernează. CORUPȚIA UCIDE! Suntem un popor bolnav căruia îi curge prin vene corupție. Fiecare om se naște cu dreptul la viață și e important să i se respecte acest drept. Cine își bate joc de acest drept ar trebui să simtă durerea pe care o simte cineva când pierde un om drag. Să fim raționali și să nu împroșcăm cu noroi munca unor jurnaliști cărora le pasă de nedreptatea, de incompetența, de prostia care ne guvernează.
    Stimă pentru articol, stimă pentru documentar. Poate dacă aruncăm ochelarii de cal și o sa reușim să recunoaștem că nu e normal ce se întâmplă în jurul nostru și mai ales dacă o să ne doară nedreptatea trăită de "celălalt", o să ne facem bine.
    • Like 5
  • Cat de marginali sunteti! Atacati sefii din sistemul medical dar nu indrazniti sa-i atacati pe atentatori. E ca si cum stergeti cu pompierii veniti sa scoata un om dintr-o masina lovita, dar nu scoateti un cuvant despre idiotul care a provocat accidentul. Cunoastem. Si marile puteri au facut ciocu' mic cand si-au luat-o. Deci va inteleg. Avand in vedere ca eu sunt un nimeni in spatele unei tastaturi, voi spune ceea ce simt.
    Eram convins ca Ponta va cadea. S-a incercat arestarea lui in vara anului 2015. Atunci s-a dat lovit, operandu-se in Turcia, tinandu-i locul Oprea. Cu doua saptamani inainte de Colectiv acesta a fost ''linsat'' cand a murit politistul-motociclist. A urmat Colectiv , tot atunci murind si un bunicul lui Ponta de inima. Am calculat ce sanse erau sa se intample nenorocirea la Colectiv din punct de vedere tehnic: 1 la 2000. Daca mai punem si sincronizarea perfecta cu demisia lui Ponta, totul devine foarte suspicios. Nu-i nimic, s-a mai intamplat si la revolutie. Atunci au murit fraierii iesiti in strada, acum alti fraieri amatori de muzica satanica. Totusi. Chiar nu putea fi debarcat Ponta fara aceasta mizerie? Faptul ca cei ce cunosc: lucratori in SRI, procurori, specialisti, oameni pe care ne bizuim in momente grele tac si accepta inca o mizerie ca cea de la revolutie este de NEACCEPTAT.
    E adevarat s-au intamplat mizerii la case mai mari. De exemplu: crapa 3 sefi sovietici, apare Gorbaciov. Greii nu accepta si ''doboara'' naveta Chalenger. Imediat la 3-4 luni lovitii riposteaza cu Cernobal. E, acum ce era sa faca rusii? Sa declare razboi? Au tacut pentru ca efectul spunerii adevarului ar fi fost devastator. Totusi. In tara noastra mica care ar fi fost efectul spunerii adevarului? Nu era mai elegant sa-i provoace lui Ponta un accident? Aceptarea unor astfel de mizerii imi provoaca scarba. Jurnalisti, potai slugarnice si eu doresc schimbarea dar totul are o limita. V-ati f.. in c.. pentru 1 000 000 de euro? Eu consider ca asta faceti si inca pe mult mai putini bani. Marginalilor!
    • Like 1
    • @ Ciobanu Florin
      Delia MC Delia MC check icon
      1/2000 e foarte mult. Asta înseamnă că odată tot se întâmpla. La corupția generalizată și la toate nivelurile, la neglijența care ne caracterizează, la merge și așa, mă mir numai că nu s-a întâmplat mai des.
      Foșgăiala politică mă lasă rece, au plecat unii, au venit alții însă problema de fond a rămas.

      Mie nu mi se pare "marginal" și puțin ce s-a întâmplat în acele spitale. Pentru edificare citiți pățania dnei Alexandra Furnea, e inuman să faci pe cineva să sufere în așa hal: operații pe viu, baie în băi insalubre, etc. Tortură nu tratament.

      Ați pornit cu dreptul însă în conspirații nu cred. Dar în statistici, probabilități da.
      Este foarte bine ce au făcut. Acum o lume întreagă va ști. Vinovații nu se vor mai putea ascunde. Că au câștigat bani e meritul lor, îi merită cu prisosință.
      • Like 5
    • @ Ciobanu Florin
      Stimabile, constat ca insisti cu aceasta idee imbecila (am vrut sa scriu irationala - dar este cu mult mai jos de acest nivel). Ba mai mult, acum vii si cu chestii de genul "... fraieri amatori de muzica satanica", ceea ce spune totul despre intelectul dumitale, precum si despre capacitatea dumitale de a empatiza cu victimele acelui accident. Gasesc o nerusinare fara margini sa vii si sa versi inca o data aceste laturi pe aici, chiar daca ceva mai "prelucrate" fata de postarile anterioare.
      • Like 11
    • @ Delia MC
      Vezi recenta tragedie din Piatra Neamt, japonezul omorat de caini, baietelul sfasiat in parc in plina capitala. accidentul din Munte Negru. Cei drept nu toate au impact media la nivelul tragediei Colectiv. Societatea romaneasca a demonstrat stiintific, posibilitatea repetarii unor tragedii dupa cea mai importanta regula in acceptarea unei noi descoperiri stiintifice, repetabilitatea fenomenuui.
      • Like 2
  • Nume check icon
    Din articolul de mai sus:
    "Am constatat pe parcurs că lipsa de umanitate e la un nivel pe care nu poți să îl concepi, că niște oameni, printre care doctori, au decis organizat să ucidă oameni prin minciuni. Au decis-o și au făcut-o. După tragedie, au dat drumul la achiziții: dacă ținem pacienții, putem deconta foarte mulți bani și putem da drumul la achiziții, fără niciun fel de mecanism de control. Să constați că cineva, organizat, omoară copiii altor oameni e devastator."
    Nu pot sa cred asa ceva. Dar daca pe langa faptul ca nu am avut resurse si capacitatea sa controlam o astfel de situatie, s-au intamplat si cele de mai sus atunci este clar ca suntem condamnat pe viata ca natie.
    • Like 4
    • @ Nume
      Delia MC Delia MC check icon
      Au zis lasă că merge și așa, au dat din coadă și au făcut "mumos" politic, că dacă ar fi lătrat contra zburau. Victimele le-au considerat un tribut inerent, în spital se și moare! Altfel i-aș acuza de incompetență, nu știau ce trebuie unui spital de arși, procedurile. Eu cred că e o combinație: lașitate, incompetență criminală, cinism inuman, abrutizare.
      • Like 5
  • Nu înțeleg de ce n-a zburat încă Arafat.
    • Like 2
    • @ Ionut Catalin Dimache
      pentru ca el pare unu din cei mai putini vinovati. Sunt multi altii si mai si. Incompetenta, indiferenta si comunismul colcaie in sistem (cel mai bun exemplu e reactia dvs de mazilire a unui singu om, ala strainul - asta era modelul de management comunist cand nu se cauta o solutie si un plan si de pus omul omul vinovat sa repare ci se dadea afara si adus altul mai competent sau mai putin)
      • Like 5
    • @ Claudia Olteanu
      Arafat a fost complice la moartea răniților prin tăcere și minciună. Nu e deloc cel mai puțin vinovat. E în cîrdășie cu toți criminalii ăia și a decis alături de ei că scaunele și imaginea lor sunt mai importante decît viețile acelor tineri. Nevinovat ar fi fost dacă avea curajul să nu participe la parada de minciuni a politicienilor și medicilor care le-au ținut isonul.
      • Like 5


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult
sound-bars icon