Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Am făcut greșeala să mă duc sâmbăta în Vama Veche: am ajuns, am văzut, am plecat

Sâmbăta, la ora 16, plaja din Vama Veche arată ca o cutie de sardele.

Pe șoseaua care duce la bulgari se circulă pe un singur fir: mașinile parcate pe ambele sensuri anunță valul de refugiați urbani în micul sat-stațiune de la malul mării.

Puhoi de lume pe „Magheru”, străduța cu nume pompos de bulevard, care ia mașinile și pedeștrii de pe drumul principal și-i varsă direct pe plajă.

Iar pe plajă… lume ca la balamuc. Nu se găsește loc la șezlong și nici nu prea mai ai unde să-ți pui cearșaful. O alee îngustă printre șezlonguri te conduce spre marea barieră de alge în descompunere care se întinde pe toată plaja și care-ți mută nasul. Imunizați de miros, temerarii cu șezlonguri stau „buză-n buză” până în buza mării.

Spre deosebire de alți ani, în Vamă am auzit manele și am văzut grupuri gălăgioase care n-au nimic de-a face nici cu spiritul locului, nici cu regulile de igienă socială recoamandate de autorități. La fel ca în alți ani, am făcut slalom printre cioburi de sticlă verde, semne ale petrecerilor nocturne, chit că la terase s-a dat muzica mai încet.

În anul pandemiei, Vama are un aer dezolant, semn că nimeni n-a mai investit nimic și că toată lumea încearcă să mai recupereze ceva din pierderi din weekend-urile în care turiștii dau buluc. Plănuiam să stau până duminică, dar m-am suit în mașină și sâmbătă la ora 17 m-am întors la București, nu înainte de a face fotografia de mai jos, în loc de adio:

Vama Veche covid

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu o zic cu rautate, insa din articol se intelege ca manelistii sunt de vina pentru iresponsabilitatea generala din Vama. Hai sa fim seriosi, manelisti sunt probabil un maxim 5-10%. Restul, din pacate, sunt tinerii care se duc de ceva vreme acolo, an de an.
    • Like 2
  • Nume check icon
    Vremea cand Vama era boema si ascultai muzica buna a trecut demult. Ce este Vama acum a fost Costinestiul anii de glorie. Dupa ce Costinestiul a decazut s-au mutat toti in Vama. Bun, sa dam si Cezarului ce este al Cezarului, respectiv canalelor de media tabloidizate care de vreo douazeci de ani - din lipsa de subiecte in timpul verii - ne-au bombardat cu tinerii romani " frumos si liberi" care petrec in Vama: adica betii crunte, muzica proasta, lume prost crescuta si ne-educata. etc.
    • Like 10
  • Dorin check icon
    Țigăneală tipic românească.Ce distanțare socială? Mulți șmecheri naturali cu genă de dac care îi face chipurile imuni la virus.
    • Like 9
  • Valentin check icon
    Aia e distanţarea socială?
    • Like 4


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon