Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Am întrebat peste 1000 de români dacă vor „Religia” ca materie în școli și ca probă la bac: rezultatul sondajului m-a pus pe gânduri…

religie in scoli

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În ultima perioadă s-a discutat aprins despre introducerea religiei ca materie opțională de examen pentru bacalaureat. Am văzut argumente pro și contra, venind dinspre cultele religioase, politicieni, jurnaliști și oameni de știință. Dar oamenii obișnuiți, ei ce zic?

Uite-așa a apărut ideea de a face un mini-sondaj prin Frappe Digital pe această temă, ca să înțelegem mai bine ce cred oamenii simpli despre acest subiect. Am întrebat 1104 persoane între 18 și 65 ani din mediul urban (pe o structură demografică reprezentativă) și se pare că nu a fost deloc un demers inutil, căci rezultatele sunt cu adevărat interesante.

Astfel, 7 din 10 români (71%) cred că e o idee bună să se predea religia în școli. În același timp, în procent mai mare, 74%, zic – atenție! – că e o idee proastă să se introducă religia ca materie opțională de examen la bacalaureat.

Păi cum vine asta, veți spune, vorbim de aceiași oameni? 

Răspunsul e ca la Radio Erevan: Da, este adevărat. Doar că nu vorbim despre lucruri diametral opuse. Și există explicații. Și de fapt așa este normal să fie.

Să remarcăm pentru început că românii sunt un popor cu frica lui Dumnezeu. Dintre țările europene, România primește coroniță și unul din premiile 1, 2 sau 3 în mai toate sondajele de opinie în care se măsoară sentimentul sau angajamentul religios. În același timp, alte studii pe care le-am realizat de-a lungul timpului arată că, în mintea românilor, credința în Dumnezeu face casă bună cu astrologia, numerologia, practicile păgâne sau ezoterice. Românii se duc la biserică și apoi la ghicitoare, astrologi sau vrăjitoare fără să aibă nici cea mai mică disonanță. Așadar nu ar trebui să ne mire confortul mental cu care românii pun la un loc știința și religia. De aici până la deschiderea românilor către predarea religiei în școli este doar un pas mic (și foarte logic).

Pe de altă parte, când vine vorba de examenul de bacalaureat, se activează o altă zonă a creierului. Așteptările oamenilor de la școală sunt legate de performanța academică. Moștenirea comunistă în care performanța academică era aspirațională a trecut prin câteva transformări majore după 1990, dar a rămas imprimată în ADN-ul nostru. Vedem de exemplu în același studiu că majoritatea covârșitoare a oamenilor (88%) consideră o idee bună introducerea examenelor obligatorii pentru admiterea la facultate. Cum ar veni, e bine să fie religie în școli, atâta timp cât ea nu denaturează șansele copiilor de a avea succes în lumea pământească. Și ce exemplu mai bun de denaturare a scopului școlii am avea decât acela de a substitui performanța academică cu cea religioasă la examenul de bacalaureat?

Ca să fie tacâmul complet, tot aceiași oameni care se simt confortabil cu religia în școli (71%) spun că ar fi o idee bună să se predea în școli educația sexuală  (90%) sau cea financiară (98%). Nu e tocmai ce s-ar aștepta cultele religioase de la propriii enoriași, dar e un pas mare înspre definirea educației ca instrument de pregătire a copiilor pentru Viață. Altfel spus, românii au optat să dea Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu. Iată o probă de discernământ care merită să fie aplaudată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că răspunsurile au reflectat întrebări greșite de aici și rezultatele oarecum paradoxale. În plus eșantionul s-a rezumat la mediul urban dar interpretat la întreaga societate românească.
    Cifrele nu mint, este foarte adevărat dar interpretarea lor da !, poate fi mincinoasă. Scopul acestui "sondaj" e manipularea.
    • Like 0
  • Arjuna check icon
    Ce e asa greu de inteles:religia se poate preda, chiar și pt. cultura generala a oricărui om fiind necesara o cunoaștere minima și nu doar a crestinismului, ci și o cunoaștere sumara a celorlalte religii importante. Iar faptul ca se poate opta pt. Religie la bac nu înseamnă că va fi obligatorie, care e problema? Cui ii place, cine are afinități cu acest domeniu, sa existe și ptr. ei aceasta varianta, cum e ptr. aceia pasionați de fizica, biologie geografie, lb.romana, sport, orice...Mai mult decât atât, religia cultiva în oameni niște repere morale, niște principii benefice(cinstea, bunul simt, sinceritatea, iertarea, altruismul, etc), pe care vrând-nevrând se sprijină bunul mers și bunele moravuri ale întregii societăți. Fără aceste principii, oamenii devin în scurt timp f. egoiști, depresivi, argătoși, drogați, sinucigași, etc...
    Biblia(și de altfel nici o alta carte)nu poate conține toate domeniile de cunoaștere, de aceea nu exista nici o incompatibilitate între religii și astrologia autentica(nu cea de la știrile TV, care mai mult o discreditează), sau fizica cuantica, sau anatomie...O minte deschisa înțelege ca religia da principiile morale care sa ne ajute sa nu facem rău cu descoperirile științei în care avansam și în relațiile interumane...
    • Like 0
  • Ce numiți „oameni obișnuiți” Alții decât politicienii, jurnaliștii, popii ?De multe ori aceste categorii „superioare” sunt de o incultură crasă cu mult sub nivelul „oamenilor simplii”. Acesta este motivul rezultatelor obținute de autorul articolului.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Păi e logic ,pupi mâna popii și ei garantat BAC,ul.Ce atâta materii de învățat?
    • Like 0
  • Gecaba Gecaba check icon
    La religie se ia un 10 de pomana, care creste media ptr bursa. La bac se da examen. Elevii sunt pragmatici, nu fac atata filozofie.
    • Like 9


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult