Dacă cineva ar interzice mâine dreptul de a te ruga și de a merge la Biserică, noi, ateii, cârcotașii, vom fi primii care vom protesta, pentru că libertatea de conștiință este o valoare universală, dincolo de ateismul sau credința fiecăruia dintre noi.

De-a lungul carierei sale de artist, Padre Guilherme a trecut cu seturile sale pe sub statuia lui Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, dar și pe la evenimente din Europa și America Latină, prin cluburi, piețe publice și spații ridicate în fața catedralelor. În toate, a repetat aceeași formulă greu de încadrat: melodic techno, fragmente religioase, voci ale papilor, hituri pop.

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au fost întrebați dacă inteligența artificială este un instrument „al binelui” sau „al răului”. foto Profimedia

Odată ajuns la locul de întâlnire, pe o ploaie ușoară și după lăsarea întunericului, așa cum cere tradiția lor, am fost întâmpinat de un domn de origine franceză, care a învățat repede cum se pronunță numele meu și mi-a găsit un loc în sală. Când a aflat că sunt „nemartor” și că am venit acolo în urma unei invitații la ușă, s-a mirat și s-a luminat la față, începând să mă prezinte celor din jur, iar alții au venit din proprie inițiativă la mine, văzând o prezență necunoscută printre ei.

Incultura religioasă - atât a practicanților unei religii, cât și a celor (inclusiv atei) neinteresați de religia respectivă - mi se pare unul dintre cele mai stranii fenomene relativ recente.

„Să nu-ți ia Dumnezeu mințile” e o vorbă pe care am auzit-o ades în satul copilăriei, inclusiv în propria familie. „A-ți pierde mințile”, „a-ți ieși din minți”, „a-ți lua cineva/ceva mințile” e mai grav decât „a te apuca dracii” și exprimă conștiința că mintile sunt un dar al lui Dumnezeu, ne definesc ca oameni, iar pierderea lor echivalează cu pierderea umanității.

Încă un sendviș, de data asta religie cu fizică. Alternăm, mâine va fi iar cu matematică.

Nu, nu am ieșit din mit. Nu ne-am îndepărtat prea tare de peșteră. De fapt, uneori pare că am preschimbat peștera într-un altar imens. Acolo, domnesc liniștite ideile rumegate de dinainte, metamorfozate în tot felul de idoli, în tot felul de zei, care reprezintă binele suprem: fără nuanțe, fără întrebări, fără prea mare complexitate. Pentru că orice urmă de gândire se simte ca o blasfemie și generează altfel de arderi pe rug. Foto: Profimedia

Am încercat să-mi păstrez calmul și l-am întrebat ce facem cu cei din triburile din Africa sau asiaticii de prin Sri Lanka care n-au auzit niciodată de evreul Isus Hristos în numele cărora au înființat unii oameni o nouă religie. A zis că e vina africanilor și asiaticilor pentru că Dumnezeu îi cheamă pe toți la el. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Nu există nicio frază în Biblie care să îndemne sau măcar să spună ceva cu privire la cultul moaștelor. Iisus Hristos nu spune nicăieri că trebuie conservate și venerate rămășițele de carne și oase ale vreunuia dintre apostolii și mucenicii ce vor fi dați morții în numele Lui. Sau ale celor cu mare credință în Dumnezeu.