Acesta a fost al 19-lea examen din anul școlar trecut. Pe lângă teste, lucrări, proiecte și celelalte forme de evaluare care se întâmplă firesc într-un an de școală.

Evaluarea începe cu mult înainte ca profesorul să deschidă catalogul. Începe atunci când își dă seama că elevul încă nu stăpânește fracțiile, când observă că, de data asta, chiar a înțeles acordul dintre subiect și predicat sau când vede că un copil care, acum două luni, nu ridica niciodată mâna, începe să prindă curaj. În toate momentele acestea profesorul evaluează. Adună dovezi, înțelege unde este copilul și încearcă să afle ce îl poate ajuta să meargă mai departe.

În 2018, la o conferință internațională de educație, un director de școală privată a spus clar și răspicat, în fața a 30-40 de colegi care dădeau din cap aprobator: „Notele nu contează." Întrebarea mea firească a fost: dacă nu contează, de ce le dăm? Răspunsul: „Pentru că așa vor părinții. Și universitățile."

Povestea noastră începe acum patru ani, cu un elev care a obținut la examenul de Evaluare Națională o medie puțin peste 5. Nu cred că este nevoie să prezint prea detaliat opțiunile pe care le are un elev aflat într-o asemenea situație. Sunt puține și de cele mai multe ori nu coincid cu acele variante despre care se vorbește cu entuziasm în familie. Opțiunea pe care a ales-o el a fost o școală privată din București, care a decis să facă o excepție și să îi ofere o șansă.

Rezultatele la examenul de Bacalaureat 2026 au fost publicate online marți dimineață. Acestea pot fi consultate pe platforma bacalaureat.edu.ro, în baza codului unic al fiecărui candidat.

Luni, 29 iunie, au început probele scrise la examenul de Bacalaureat 2026, cu singura probă obligatorie pentru absolut toți elevii: limba și literatura română.

Premierul desemnat a spus că desemnarea i-a cam stricat planurile. Voia să meargă pe Muntele Athos. Să se roage pentru reușita băiatului la BAC.

Examenul de Bacalaureat a început să fie monitorizat cu ajutorul camerelor de supraveghere în 2011, la inițiativa ministrului Educației din acea vreme, Daniel Funeriu. Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

„Un ascendent pe care îl avem acum, nu e mare, dar îl avem la nivel european, este acela de a avea IT-iști destul de buni. Nu sunt foarte mulți, nu suntem o țară cu boom în IT, dar stăm destul de bine. Problema este că alții încep deja să ne-o ia înainte și că riscăm să pierdem acest avantaj. Trebuie să conștientizăm că matematica făcută bine în școală îți creează premisele unei dezvoltări economice puternice în viitor”, subliniază Cătălin Ciupală.