Din spatele ecranului, Alex mă privește cu doi ochi mari, expresivi și extrem de triști. Încerc și altă întrebare, schimb total subiectul dar, orice aș face, discuția ajunge în același punct.
„Hai să schimbăm subiectul, Alex, ce zici? Îmi povestești te rog ce pasiuni ai?”
Figura lui Alex devine ușor mai senină, dar norul negru e în continuare acolo.
„Păi…înainte,… înainte îmi plăcea fotbalul și mulți îmi spuneau că sunt chiar bun la asta. Acum… acum nu prea mă mai pasionează.”
„De ce?”
Alex se încruntă din nou.
„Pentru că și acolo se găsește vreunul care să îmi spună că am ghete de sărac sau că alerg ca o gâscă.”
„Și în clasă nu mai ai nici un prieten?”
„Mai e doar Matei. Dar când lipsește el, e oribil. Câteodată și el se dă cu ei și se ia de mine, dar face asta destul de rar. De aia îmi place de el.”
„De ce se iau de tine?”
„De orice. De haine, de telefon, de note, de cum arăt. De cum mă mișc.”
„Ai încercat să vorbești cu profesorii de asta?”
„Am vorbit, da. Dar știi cum sunt copiii. Se liniștesc pentru o săptămână, după totul o ia de la început.”
Alex, 9 ani. Un copil simpatic, jucăuș, pus pe glume, pasionat de fotbal și de jocuri pe calculator. Alex are rezultate ok la școală, provine dintr-o familie cu venituri medii, părinții lui îl iubesc mult și ar face orice pentru binele lui.
Așa a fost setat inițial Alex, care e de fapt un agent AI. După care, Alex a fost „hrănit” cu aproximativ 5000 de situații de bullying, situații pe care cei de la Salvați Copiii le-au identificat de-a lungul anilor de la copii care s-au confruntat cu bullyingul. Caracteristicile sale de personalitate s-au modificat semnificativ ca urmare a expunerii la situații de bullying. Alex a devenit trist, închis în el, conectat aproape exclusiv la subiect, a intrat într-o buclă a experiențelor triste.
Experimentul Alex trage un puternic semnal de alarmă.
România trebuie să înțeleagă că fenomenul devine tot mai virulent, mai persistent și mai devastator pentru generațiile de acum și cele viitoare. Bullyingul este o problemă extrem de complexă și poate avea multiple interpretări din punct de vedere legal, în funcție de situație, dar din punct de vedere psihologic, lasă cu certitudine urmări grave, indiferent de forma pe care o îmbracă.
Pentru a-l combate, e nevoie în primul rând de schimbarea mentalităților. E nevoie de prevenție, de mesaje clare și de o atitudine responsabilă din partea adulților. Bullying-ul trebuie tratat ca o problemă serioasă, fără a ne amăgi sau a diminua importanța situațiilor apărute sau emoțiilor pe care le simt copiii implicați, punând totul pe seama unor glume. „Ce te superi așa? A fost doar o glumă.”
Discuția cu Alex e o lecție dură, dar necesară: bullying-ul lasă urme adânci, poate mult mai adânci decât ni le-am fi închipuit vreodată și nimeni nu este imun la bullying.
De multe ori, copiii care trec prin situații de bullying, nu discută cu adulții. Dacă vrei să înțelegi mai bine prin ce trec jumătate din elevii din România, intră și tu în dialog cu Alex aici.
Salvați Copiii oferă informare, sprijin emoțional și consiliere psihologică gratuită pentru copiii afectați de bullying: farabullying.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.