Ambasada Regatului Danemarcei în România se alătură campaniei #șîeu: „- Ci-i cu bandirola albî?” „- Îi pientru autostradî…”

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Am fi putut avea o corecție mai serioasă de deficit, considerabil mai mare decât 2% într-un an (altfel, un rezultat remarcabil și o inversare a trendului de pe vremea coaliției Nicu și Marcel).

Un conflict pornit de la o observație făcută unui copil a degenerat într-un atac violent asupra unei învățătoare, în fața elevilor. Ce mesaj primesc copiii când adulții aleg violența în locul dialogului? Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Iar multilingvismul ăsta le ținea mintea deschisă și spre alte spații culturale – nu doar din Balcani, ci din Europa în ansamblul ei.

Pentru a înțelege corect reforma, trebuie pornit de la regula fundamentală, care în practică este uneori eclipsată de importanța dobândită de formularul A1: în materia securității sociale, principiul general este „lex loci laboris”, ceea ce înseamnă că persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru este supusă legislației acelui stat. Dacă salariatul lucrează efectiv în Germania, regula este aplicarea sistemului german de securitate socială. Dacă lucrează în România, legislația română devine aplicabilă. Locul prestării efective a muncii este punctul de plecare al mecanismului de coordonare.