Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

An peste așteptări pentru tranzacțiile cu terenuri, după un imbold în ultimele luni din 2023

teren rezidential

Foto: Praethip Docekalova / Panthermedia / Profimedia

Volumul tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (exclusiv cele industriale și de depozite tradiționale) a scăzut cu sub 10% față de nivelul din 2022, de 450 de milioane de euro, și continuă să se situeze considerabil peste nivelul de dinaintea pandemiei, potrivit estimărilor Colliers. Începutul anului și ultimele luni din 2023 au contribuit semnificativ la rezultatul pozitiv, întrucât activitatea a încetinit în trimestrele doi și trei. Performanța este foarte bună, având în vedere provocările din anumite zone ale pieței imobiliare comerciale, pe fondul costurilor de construcție mai mari decât în urmă cu câțiva ani. Totodată este de așteptat ca 2024 să fie un an cu rezultate bune, având în vedere atât interesul investitorilor, cât și volumul actual de tranzacții în lucru.

Este îmbucurător să vedem entuziasmul investitorilor în privința potențialului pe termen lung al României. În prezent, țara și sectorul imobiliar se confruntă cu multe provocări. De la costurile de construcție mult mai mari decât în urmă cu câțiva ani, la incertitudinile legate de economie sau de situația geopolitică globală, la ratele ridicate ale dobânzilor și la incertitudinile care însoțesc de obicei un an electoral. Chiar și în acest context, anul trecut s-au vândut terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale în valoare de puțin peste 400 de milioane de euro, un nivel mulțumitor dacă ne gândim că înainte de pandemie vorbeam de 300-400 milioane de euro pe an.

Estimările Colliers includ doar tranzacțiile pentru proiecte imobiliare comerciale, cu excepția proiectelor industriale și din domeniul energiei. Anul 2023 a început mai lent decât anii precedenți și a marcat în mare parte închiderea unor tranzacții aflate în lucru de mult timp. Totuși, investitorii s-au activat bine în ultima parte a anului, în contextul în care unii au urmărit să închidă tranzacțiile în anul financiar curent din considerente fiscale, în timp ce alții poate au urmărit eficientizarea fluxului de numerar. Cererea nouă pentru terenuri a fost mai mică decât în anii precedenți, astfel că rezultatul de anul trecut a fost susținut de unele tranzacții importante care erau în derulare de o perioadă lungă de timp și care au fost în cele din urmă închise.

Aproximativ 70% din terenurile comercializate provin din București și împrejurimi. Analizând în mod specific volumul din București, consultanții Colliers au remarcat că jumătate a fost generat de terenuri cu destinație rezidențială, un sfert de zona de retail, iar restul de diverse tipuri de investitori (dezvoltatori de birouri, instituții din sectorul educațional, medical) sau pur și simplu cumpărători speculativi. În restul țării, rezidențialul a reprezentat, de asemenea, aproximativ jumătate din volume, retailul reprezentând cea mai mare parte a diferenței până la 100%. Trebuie subliniat că tranzacțiile cu terenuri pentru retail au fost în scădere față de anii anteriori.

Cei mai activi cumpărători au fost One United, Speedwell și Kaufland, dar este de remarcat, ca o noutate față de anii precedenți, că un alt cumpărător destul de activ a fost statul român, prin diferite entități, care a securizat anumite platforme strategice din marile orașe precum Brașov, Sibiu, Iași.

Oferta de terenuri a crescut în 2023, în condițiile în care anumiți proprietari au simțit o oarecare presiune pentru a vinde sau se tem de perspectivele de viitor. Acest lucru, coroborat cu faptul că ratele de dobândă au fost mult mai ridicate, iar economia a încetinit, a determinat o ușoară scădere a prețului mediu al terenurilor față de anii trecuți. Declinul nu a fost unul substanțial și l-am estima ca fiind de-o singură cifră. Cu toate acestea, nu toți vânzătorii au simțit această presiune, iar scăderile de preț nu s-au aplicat în cazul terenurilor foarte bune, care prezintă interes pentru o mulțime de cumpărători. Pe de altă parte, unii investitorii nu se grăbesc să achiziționeze noi terenuri, deoarece consideră că oricum nu este grabă pentru a începe o dezvoltare și, în plus, simt că timpul ar putea să curgă în favoarea lor.

Mai departe, apetitul rămâne mai redus față de perioada 2021-2023, dar această fluctuație este departe de a fi dramatică. De altfel, unele tranzacții majore se află în diverse stadii de due diligence și ar putea să se încheie în 2024, ceea ce ar putea duce la un alt an bun, odată ce se trage linie la sfârșit de an.

O mulțime de investitori stau în expectativă, așteptând să apară noi oportunități. Cu toate acestea, în opinia noastră, atâta timp cât nu se materializează niciun scenariu negativ major- cum ar fi, de exemplu, o extindere a războiului sau o criză într-o economie mare, viitorul României după alegeri se anunță destul de optimist. Prin urmare, 2024 ar putea fi un an foarte bun pentru a face achiziții de terenuri, având în vedere perspectivele favorabile pe termen lung.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon