Rar am văzut o jucătoare de nivel înalt, ca Amanda Anisimova, intrând pe teren cu o asemenea atitudine profund eronată. A fost emoționată, dar, mai ales la jucătoarele tinere, emoția duce, de obicei, la hiperactivitate, la tendința de a face prea multe, de a se mișca excesiv. Ceea ce nu prea e bine. Însă, în cazul cel mai rău, emoția devine paralizantă, jucătoarea este static-agitată, mereu frustrată, fără sens, ajungând până la ridicol – americanca țipa supărată la propriile greșeli, în loc să încerce să schimbe ceva, până și la scorul 0-6, 1-5!
Simona a sesizat din ghemul 2 al primului set, când Amanda a avut niște mingi de break, că trebuie să bage primul serviciu în careu sau să-l trimită pe al doilea adânc și apăsat, cu riscul asumat de a face dublă greșeală (au fost vreo două-trei), pentru a o împiedica pe adversară să ia controlul schimbului cu un retur agresiv. După care a dat drumul la jocul ei cel mai bun de mișcare și regularitate, defensiv-agresiv. A venit chiar și la fileu, cu succes – stop, volé, contrastop, foarte bune.
Anisimova a produs o replică bizară, încercând să câștige puncte repede, fără muncă, fără alergare, cu lovituri decisive de pe picioare. Să faci așa ceva împotriva motoretei Mobra a tenisului mondial nu-i ușor nici pe hard, darmite pe un teren de zgură umedă, la o temperatură scăzută, cu mingi mai grele și mai lente!... E ca și cum ți-ai da singură, din răsputeri, cu racheta în genunchi.
De mai bine de o lună încoace, la Praga, la Roma și Paris, Simona este, cu fiecare meci, mai puternică și mai înțeleaptă...
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp