Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum ajunge omul să creadă în Dumnezeu

Trump - maini

Trumpf are covid. O, ce veste minunată! Uite-așa ajung oamenii să creadă în Dumnezeu. Cei care îl detestă pe oranjgutan nu uită că până cu o săptămână în urmă le predica „fellow americans” că virusul nu face rău nimănui, că în America sa Great Again e mai mult decât vlăguit, cum zicea Vosganian Alifie-Pușcărie de pe la noi, corona e terminat. De purtătorii de mască își bătea joc mai abitir decât C. Puiu și V. Cataramă.

Și atunci, cum să nu crezi că îl bate Dumnezeu?

Subsemnatul, întrucât nu sunt credincios, îi doresc lui Trumpf să nu caște ciocul, cel puțin până la alegerile din 3 noiembrie, ca să se poată vindeca America și lumea de el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Apuripu-ripu / sursa foto: Profimedia

Tata avea doar cinci ani când a rămas orfan de tată. Fără casă, au locuit o vreme în grajdul unde unchiul lor ținea caii. Bunica muncea cu ziua, „la cocoane”, încercând să-și țină cei șapte copii în viață. Asigurarea hranei era cea mai mare provocare. Toți au renunțat la școală, mai puțin cel mic — tata. El a iubit caii toată viața.

Citește mai mult

Doctorat / sursa foto: Profimedia

Pentru mine, doctoratul a însemnat disciplină intelectuală (pentru un om care citea haotic, avea ideile împrăștiate în zeci de jurnale și caiete, practica fișării și a lucrului pe text a fost o adevărată terapie), sens al educației (cred că scrierea la teza de doctorat și studiul temei alese au dat cu adevărat sens formării mele intelectuale) și contact cu ideile cele mai rafinate, cu textele și autorii cei mai reprezentativi din domeniul meu de cercetare.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Planck a realizat că erorile din ambele legi, deși opuse, au nevoie de o unică condiție corectoare. Așa a apărut quanta Planck – „A fost un act de disperare... Am sacrificat toată fizica pe care o știam”, mărturisea calmul fizician. Adică, fizica lui Newton.

Citește mai mult