Foto: Anton Gvozdikov / Alamy / Alamy / Profimedia
E deja 2 ianuarie și începem să ne revenim după petrecerea de Anul Nou. Iar dacă 2023 nu a fost unul fericit pentru planetă, există câteva motive de optimism în 2024.
Din perspectiva evenimentelor climatice, anul 2023 nu a fost deloc bun. De ce? Din cauza creșterii fără precedent a temperaturilor la nivel global, care au generat numeroase fenomene meteorologice extreme mortale. În tot acest context, oamenii de știință avertizează că situația ar putea continua să se înrăutățească în 2024.
Printre atâtea vești proaste, există însă și câteva motive pentru a privi cu mai mult optimism noul an, de la progresele în domeniul energiei regenerabile, la avântul vânzărilor de mașini electrice, după cum arată o analiză CNN.
Energia regenerabilă, în creștere
O veste încurajatoare a venit pe final de an din Portugalia, care, timp de o săptămână, a reușit să producă o cantitate mai mare de energie verde decât a putut consuma. Între 31 octombrie și 6 noiembrie, această țară cu mai mult de 10 milioane de locuitori s-a bazat exclusiv pe energie din surse regenerabile, stabilind un nou record mondial.
Agenţia Internaţională a Energiei se așteaptă ca 2023 să fie anul în care a fost înregistrată cea mai mare creștere a capacităţii globale de energie regenerabilă, iar China, țara care poluează cel mai mult, a făcut la rândul său progrese semnificative, fiind pe cale să-și atingă țintele privind energia eoliană și solară cu cinci ani mai devreme.
Un raport publicat în luna iunie a arătat că acum capacitatea de producție de energie solară a Chinei este mai mare decât cea a celorlalte națiuni ale lumii la un loc, o creștere descrisă de autorul raportului, Global Energy Monitor, ca fiind „uluitoare”.
Cu toate acestea, nu poate fi ignorat faptul că, în 2023, China a crescut și producția de cărbune, apelând la combustibilul fosil în condițiile în care valurile de căldură devastatoare au crescut cererea de energie pentru aer condiționat și răcire și în condițiile în care seceta persistentă din sudul țării a afectat rezervele hidroelectrice, care depind de precipitații suficiente.
Au apărut speranțe că producția de cărbune a țării va atinge un nivel maxim și va scădea în curând, atunci când China și SUA au anunțat în noiembrie că vor relua cooperarea în domeniul schimbărilor climatice, angajându-se la o creștere majoră a energiei regenerabile, în special pentru a înlocui combustibilii fosili.
Iar dezvoltarea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile este în plin avânt. De pildă, o companie din Scoția a dezvoltat o turbină eoliană cu formă de fagure, mai ieftină și mult mai ușor de montat decât cele clasice.
Un acord climatic privind combustibilii fosili
Aproape 200 de țări s-au angajat la summitul mondial pentru acțiuni climatice COP28, care a avut loc în decembrie la Dubai, să contribuie la o „tranziție de la combustibilii fosili în sistemele energetice”, fiind pentru prima dată când au fost vizați într-un acord COP toți combustibilii fosili.
Președintele COP28, Sultan Al Jaber, care a prezidat negocierile, a calificat acordul drept „istoric”, adăugând că acesta reprezintă „o schimbare de paradigmă care are potențialul de a redefini economiile noastre”. Impactul acestui acord va depinde, în cele din urmă, de ceea ce vor face țările pentru a-l pune în aplicare. Mulți experți au avertizat asupra lacunelor care ar putea lăsa ușa deschisă pentru o expansiune continuă a combustibililor fosili.
Totodată, un nou tip de baterie pentru stocarea energiei regenerabile, bazat pe pietre încinse, ar putea grăbi finalul erei combustibililor fosili.
Mai puțin copaci tăiați în Amazonul brazilian
După ani de defrișări masive în Amazonul brazilian, în 2023 s-au făcut progrese însemnate pentru reducerea distrugerii pădurilor, iar prognozele arată continuarea încetinirii pentru 2024. În iulie, datele au arătat un declin de 22,3% a defrișărilor în ultimele 12 luni. Protejarea celei mai mari păduri tropicale a lumii este considerată esențială pentru combaterea schimbărilor climatice.
Stratul de ozon se vindecă
Stratul de ozon este pe cale să se refacă complet în câteva decenii, pe măsură ce substanțele chimice care consumă ozon sunt eliminate la nivel global, au anunțat experții ONU la începutul lui 2023. Acest strat protejează planeta de razele ultraviolete nocive.
Dacă măsurile actuale sunt menținute, stratul de ozon își poate reveni la nivelurile din 1980 până în 2040 în cea mai mare parte a lumii. Pentru zonele polare, perioada de recuperare este mai lungă: 2045 peste Arctica și 2066 peste Antarctica.
Cu toate acestea, un studiu publicat în noiembrie a pus sub semnul întrebării acest progres. Documentul, publicat de Nature Communications, a constatat că o gaură în stratul de ozon deasupra Antarcticii „nu numai că a rămas mare ca suprafață, dar a devenit și mai adâncă în cea mai mare parte a primăverii antarctice”. Însă unii oameni de știință au fost sceptici în privința rezultatelor studiului, spunând că acesta s-a bazat pe o perioadă de timp prea scurtă pentru a trage concluzii cu privire la sănătatea pe termen lung a stratului.
Accelerarea vânzărilor de mașini electrice
Popularitatea mașinilor electrice a fost în creștere în 2023. În SUA, vânzările au atins un nou record, americanii cumpărând un milion de vehicule electrice în 2023. Creșteri importante s-au înregistrat și în China și în Europa.
Vehiculele electrice - care sunt mai bune pentru planetă decât mașinile pe benzină și diesel atunci când funcționează pe bază de surse de energie regenerabilă - sunt esențiale pentru decarbonizarea transportului rutier, care este responsabil pentru aproximativ o șesime din poluarea provocată de încălzirea planetei la nivel mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Vehiculele electrice au reprezentat aproximativ 8% din toate vânzările de vehicule noi din SUA în prima jumătate a anului 2023, potrivit raportului. În China, vehiculele electrice au reprezentat 19% din toate vânzările de vehicule, iar la nivel mondial, acestea au reprezentat 15% din vânzările de vehicule noi pentru pasageri.
Vânzările de vehicule electrice în Europa au crescut cu 47% în primele nouă luni ale anului 2023, potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (EAMA). Cu toate acestea, dealerii auto au avertizat că vânzările sunt în scădere, deoarece consumatorii așteaptă modele mai ieftine, așteptate să iasă pe piață abia peste doi sau chiar trei ani.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
,,Mie-e dor
Mie-e dor
Mi-e tare dor,
De-un vinisor
Din Labrador
Discutiile nu sunt clare. Exista argumente si pro si contra schimbarilor climatice.
Dar nu pot sa nu ma gandesc ca actuala stare de lucruri impinsa uneori pana la absurd a creionat si aceasta apocalipsa climatica. Daca zici ca ai unele indoieli sau retineri, atat iti trebuie: clar vei ajunge direct in iad pentru ca iti permiti asemenea ganduri.
Toata aceasta dictatura impusa pe diverse subiecte, nu mi se pare de bine.
Sunt castiguri fantastice pe drumul nostru spre o societate normala, prin impunerea anumitor legi, reguli, reglementari in ceea ce priveste drepturile minoritatilor de orice fel, drepturile femeilor, egalitatea de sanse, sex, religie, lupta anti-rasiala etc.
In perioada asta de sarbatori ne-am delectat, prontre altele, cu vizionarea seriei James Bond si nu poti sa nu observi diferentele prin care te poarta filmele 007. De la anii 60 pana in prezent, rolul fetei Bond a trecut printr-o serie de transformari benefice. Daca in anii 60 Bond isi permitea sa-i dea una peste fund dragalasei fapturi si sa-i spuna sa se duca sa se bronzeze ca el are niste discutii de purtat, discutii de oameni mari, acum asa ceva ar fi de neconceput, si sunt de acord cu aceste schimbari.
Occidentul, America au luptat in ultimele decenii pentru a indrepta aceste atitudini.
Dar nu pot sa nu blamez excesul, alunecarea, derapajul, ducerea la extrema a unor atitudini, idei etc.
Daca Hamas a avut atata sustinere in medii in care nu e de conceput sa existe sprijin pentru acte teroriste, e datorita unei Political Correctness care a impanzit societatile democratice, de aceea nu pot decat sa salut demisia lui Claudine Gay.
„Claudine Gay demisionează. Președinta Universității Harvard pleacă după acuzații de plagiat și comentarii despre antisemitism” - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/claudine-gay-demisioneaza-presedinta-universitatii-harvard-pleaca-dupa-acuzatii-de-plagiat-si-comentarii-despre-antisemitism-2635645
Pai, cand s-a mai pomenit ca presedintele Harvard sa fie acuzat de plagiat?!?!
Cu noile orientari prin care ajung in posturi diversi insi, iata ca se poate. Foarte rusinos.
Mediul academic a fost infestat de tot felul de personaje cu idei daunatoare, aparatoare a unor drepturi care sar peste egalitate si se situeaza undeva sus. Pentru ca oprimarea de acum 150 de ani trebuie decontata in prezent de cei care nu au avut o legatura directa. Aceste personaje nu intotdeauna bine pregatite si nici chiar morale au coborat calitatea societatii putin cate putin, chiar acolo unde ar trebui sa fie foarte sus.
„Răsturnare de situație istorică în SUA: Curtea Supremă pune capăt politicii „discriminării pozitive” în universitățile americane.- 29.06.2023
Cei șase judecători conservatori au decis, împotriva opiniei a trei progresiști, că procedurile de admitere în campusuri bazate pe culoarea pielii sau originea etnică a candidaților sunt neconstituționale.
Multe universități „au considerat, în mod eronat, că la baza identității unei persoane nu stau testele sale, competențele pe care le-a dobândit sau lecțiile pe care le-a învățat, ci culoarea pielii sale. Istoria noastră constituțională nu tolerează acest lucru”, a scris magistratul John Roberts în numele majorității.
„Cu alte cuvinte, elevul trebuie să fie tratat pe baza experiențelor sale individuale, dar nu pe baza rasei”, a adăugat el”. - https://www.hotnews.ro/stiri-international-26366562-sua-curtea-suprema-pune-capat-discriminarii-pozitive-universitatile-americane.htm
Si revenind la clima, am sa citez un fragment dintr-un articol mai amplu in care se analizeaza date statistice si alte aspecte legate de schimbarile climatice.
„Dacă ar fi să dăm crezare Secretarului General al ONU, mai avem doar un an și câteva luni să modificăm cursul actualelor schimbări climatice pentru a evita scăparea lor de sub controlul nostru. Declarația lui se adaugă numeroaselor articole și rapoarte din mass-media despre schimbările climatice produse de oameni. Practic, litaniile climatice zilnice au devenit o caracteristică modernă a discursurilor politicienilor și eco-activiștilor.
Numeroși cercetători din instituții guvernamentale și private au investit masiv, psihologic și profesional, în avansarea narațiunii despre catastrofa climatică iminentă indusă de activitățile umane. O sumbră atmosferă – de sfârșit de lume, de Armagedon climatic – penetrează insidios, dar persistent, discursurile politicienilor, acțiunile activiștilor ecologici, producțiile mass-media și inepuizabila blogosferă. În aceste condiții, orice știre pozitivă despre modul în care planeta și populația ei ar putea beneficia totuși de pe urma schimbărilor climatice devine automat blasfemie, erezie, crimă de lezmajestate, fluierat în biserică etc. Pe cine/ce să crezi? - https://www.contributors.ro/exista-totu%C8%99i-%C8%99i-beneficii-ale-schimbarilor-climatice/comment-page-1/
Articol scris de Constantin Crânganu http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, hard cover în 2021, soft cover în 2022. _________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.
La final as vrea sa analizez putin aceasta corectitudine politica. Ce e si de unde vine:
„Corectitudinea politică are la bază ideea că oamenii ar trebui să aibă grijă să nu se exprime sau să acționeze într-un fel în care ar putea să ofenseze, să excludă sau să marginalizeze oameni dezavantajați social sau discriminați[1][2].
În Statele Unite, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, termenul Political Correctness avea menirea de a evalua corectitudinea (gramaticală, morală și juridică) a limbajului judiciar, administrativ și politic, privind dreptul constituțional sau civil. Mobilul era onorabil, considerându-se că anumite minorități discriminate trebuiau menajate, protejate și chiar avantajate activ, nu numai pe plan verbal: femeile (de fapt majoritare, dar oprimate de „sexul tare”, afro-americanii (negrii americani), bâlbâiții, cocoșații, șchiopii, mongoloizii și alte minorități printre care, nu pe ultimul loc, delincvenții, azi considerați mai ales, de stânga - victime ale „societății neoliberale”, termen care a înlocuit pe cel demodat, de „capitalism”.[3]
În Europa, conceptul de „corect politic” și-a avut originea în leninismul de stânga, pentru a desemna pe cineva care aplica cu multă fermitate linia partidului. Cu timpul, conceptul a evoluat spre un sens ironic, pentru a desemna pe cei care, exagerând în fermitatea aplicării liniei partidului, deveneau insuportabili.[4]
Termenul, preluat în engleză ca Political Correctness (prescurtat PC) este o expresie utilizată pentru a descrie strategiile de înlocuire a expresiilor și termenilor din limba curentă care pot jigni minorități etnice, de gen, orientare sexuală, religioase, handicapați fizic sau psihic, vârstnici, de altă rasă, etc.[5] Are la bază lucrările teoreticienilor școlii de la Frankfurt în frunte cu Theodor Adorno, Erich Fromm și Herbert Marcuse.
Corectitudinea politică are la bază două idei:[6]
1. Limbajul curent conține numeroși termeni care sunt considerați jignitori de persoanele care aparțin unor minorități etc. Folosirea acestor termeni jignitori ("țigani" de exemplu) perpetuează o situație de discriminare.
2. Înlocuirea acestor termeni jignitori cu expresii neutre reduce discriminarea și promovează buna înțelegere.
1) Corectitudinea politică este o ipocrizie. În fapt, discriminarea (etnică, rasială, contra homosexualilor și a femeilor) este în primul rând un fenomen social și comportamental. Simpla schimbare a cuvintelor (rom în loc de țigan) nu va îmbunătăți relațiile dintre români și țigani.[6]
2) Termenii adoptați ca fiind corecți politic, devin foarte repede receptați ca peiorativi. De exemplu, invalid a devenit într-un timp foarte scurt handicapat, apoi persoană cu dizabilități, apoi persoană cu nevoi speciale.[18] În engleza americană, în decurs de trei decenii negro a devenit black, apoi Afroamerican, apoi African-American.[19]
În spiritul gândirii politice corecte, a admira pe cineva sau creația cuiva este o blasfemie, pentru că înseamnă a recunoaște inegalitatea dintre oameni. Ideea de a acorda premii pentru anumite merite este și ea condamnată pentru că premierea unora ar însemna „jignirea” și „punerea în inferioritate” a altora.[18]
În cartea sa „A Study Of Our Decline” (Un studiu al declinului nostru), filosoful Philip Atkinson (n. 1947) se exprima astfel: „Folosind scuza de a nu vrea să ofenseze pe nimeni, “Corectitudinea politică” le impune oamenilor să se poarte precum un nebun care vrea să le facă pe plac tuturor. Adică toți trebuie să se comporte precum acel nebun! Toți trebuie să accepte noțiunile “Corectitudinii politice” ca pe un adevăr. În caz contrar, vai de ei! Este aceeași mentalitate care a inspirat Inchiziția și l-a obligat pe Galileo Galilei să retracteze. Aceeași mentalitate care i-a inspirat pe naziști și a dus la holocaust. Odată ce libera exprimare este băgată în cămașa de forță a adevărului oficial, se ajunge la nebunia care domnește în toate statele totalitare. Viața, atât cea privată cât și cea publică, devine o șaradă golită de sens, în care prosperă iluzia și domnește teroarea”.[20]
Scriitoarea britanică Phyllis Dorothy James (n. 1920) declara: „Eu cred că această corectitudine politică poate fi o formă de fascism lingvistic, ce produce fiori generației mele care a participat la un război împotriva fascismului”.[21]
Însuși președintele SUA, George Bush, opina că: Noțiunea de „corectitudine politică” declară ca interzise anumite subiecte, anumite expresii și chiar unele gesturi. Ceea ce a pornit ca o cruciadă în sprijinul politeții a degenerat într-un motiv de conflicte și chiar de cenzură.[21]
În cursul unui discurs ținut în mai 2011, Camilla, Ducesă de Cornwall a declarat: „corectitudinea politică este o formă de cenzură la fel de severă ca oricare alta”.[12]
Romancierul și eseistul francez Pascal Bruckner a declarat „Corectitudinea politică e, de fapt, o negare a realității“.[22]
Psihiatrul și scriitorul englez Theodore Dalrymple a scris următoarele:[23]
„Corectitudinea politică este ca propaganda comunistă scrisă cu corp de literă mic. În studiile mele asupra societăților comuniste, am ajuns la concluzia că scopul propagandei comuniste nu a fost acela de a convinge și de a informa, ci de a umili. Prin urmare, cu cât aceasta corespunde mai puțin cu realitatea, cu atât este mai bine. Atunci când oamenii sunt forțați să rămână tăcuți când li se spun minciunile cele mai evidente sau chiar mai rău, atunci când sunt forțați să repete aceste minciuni, ei își pierd pentru totdeauna simțul probității. A consimți la minciunile evidente înseamnă să cooperezi cu răul și, într-un fel, să devii tu însuți rău. Astfel, atitudinea de a te opune și a rezista este erodată și chiar distrusă. O societate de mincinoși emasculați este ușor de controlat. Cred că dacă examinați corectitudinea politică, are același efect, ceea ce se și intenționează”. - https://ro.wikipedia.org/wiki/Corectitudine_politic%C4%83
Asa cum e de asteptat, orice exagerare duce la dezechilibru, la inechitati, la nedreptati. De la dorinta de mai bine pana la derapaje ingrijoratoare nu e decat un pas.
De la fata Bond pana la Claudine Gay omenirea a facut niste salturi absolut pozitive si necesare, numai ca Claudine Gay a simtit nevoia sa fie mai mult decat o egala cu egalii din jurul sau, indreptatita de culoarea pielii, domnia sa a crezut ca se cuvine sa copieze nitel (oare din scrierile unui alb?) instalata in cuvenitul post de Presedinte Harvard.
Tot discriminare mi se pare si neprezentarea stirei din 29.12.2023. Eu am gasit-o in Romania doar pe site-ul Ziaristii:
„Cel puțin 140 de oameni au fost uciși, alți 300 au fost răniți și un număr necunoscut încă sunt dați dispăruți după o serie de atacuri pe care jihadiștii musulmani le-au lansat în ziua de Crăciun asupra comunităților creștine din centrul Nigeriei. Masacrul face parte dintr-o lungă serie de violențe la adresa creștinilor din această țară. Se estimează că, din 2009 până azi, circa 52.000 de creștini din Nigeria au fost omorâți de islamiști.
Conform Vatican News, numai de la începutul anului 2023, în Nigeria au fost asasinați peste 1.000 de creștini. În acest ultim atac „bine coordonat“, după cum spun anchetatorii, 20 de biserici au fost incendiate și 300 de case distruse”. - https://ziaristii.com/masacru-ingrozitor-al-crestinilor-in-nigeria-comis-de-jihadistii-musulmani-de-craciun-cel-putin-140-de-morti-si-300-de-raniti-in-20-de-localitati/
N-o știam pe asta cu stațiile de încărcare, doar pe asta, cu grupul electrogen cărat să alimenteze din mers mașini Tesla:
https://autolatest.ro/stiri/din-ce-in-ce-mai-multi-soferi-de-tesla-opteaza-pentru-generatoare-pe-benzina/
Ce articol infantil, domnule Badea! Scris strict pentru cei care în școală au detestat matematica, științele, dar acum au convingeri ferme despre cum funcționează un sistem cu atât de multe variabile, un sistem haotic, cum e clima.
Să respirăm ușurați, ziceți. COP 28 a zis ceva cu energia verde, deci nu mai contează că India și-a propus să tripleze producția de cărbune până în 2030. Trecem la mașini electrice, ceea ce înseamnă aer curat, nu? Nu de alta, dar vom merge mai mult pe biciclete sau vom sta acasă, că nu mulți ne permitem o mașină electrică, mai ales dacă statul taie subvențiile. Gaura aia din stratul de ozon ba crește, ba descrește, naiba știe de ce, dar noi ne bucurăm.
La mulți ani fără schimbări climatice! Fie ca Terra să renunțe la vulcani, să nu se ciocnească cu vreun meteorit, să nu se răcească, să nu se încălzească, etc.!