Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Apa Nova: Majoritatea investițiilor în următorii ani vor viza rețeaua de canalizare

O imagine cu un bărbat pescuind în stradă, în zona Tineretului, după o ploaie torențială a devenit virală pe internet, în urmă cu câteva zile. Chiar dacă toate acumulările de apă de pe străzi au fost soluționate în cateva ore, rețeaua de canalizare din București, care are o lungime de peste 2.300 de kilometri, cam cât distanța de la București la Paris, a fost pusă la încercare de cele 20 de ore în care a plouat cât în toată luna iulie, în condiții normale. 

Există încă colectoare de canalizare cu o vechime de peste 100 de ani. Caseta colectoare de sub râul Dâmbovița, „coloana vertebrală” a rețelei de canalizare a Capitalei, a fost realizată conform standardelor din anii '70 când s-a ținut cont de alte durate, frecvențe și intensități ale ploilor față de cele din prezent, când plouă foarte mult, într-o perioadă scurtă de timp.

Oficialii Apa Nova – Compania de Ape București (ANCAB) dau asigurări că majoritatea investițiilor ANCAB pentru anii următori vor viza rețeaua de canalizare. În acest an Apa Nova și-a propus să reabiliteze 19,5 kilometri de rețea de canalizare, printre care și colectoarele de canalizare de pe Șoseaua Mihai Bravu și Bulevardul Corneliu Coposu.

„Rețeaua de canalizare din București e dimensionată așa: rețeaua de serviciu, la o ploaie de 1 la 1, rețeaua de colectoare la o ploaie de 1 la 2, caseta de ape uzate la 1 la 3. Adică 1 la 1 înseamnă ca odată pe an poate să intre în presiune. Caseta colectoare a fost proiectată după standardele anilor '70 și după curbele de durată, frecvență și intensitate a ploii din anii '70 care diferă foarte mult de curbele de intensitate, durată și frecvență de apariție din prezent”, explică Alexandru Moldovan, directorul Departamentului Operare și Mentenanță Rețele din cadrul ANCAB.

La preluarea în concesiune de către Apa Nova, în 2011, caseta de ape uzate de sub râul Dâmbovița era rămasă la stadiul din 1990: nu erau scoase cofrajele de la planșee, nu avea finalizată legătura cu râul Dâmbovița și nu fusese deloc întreținută, cât a fost în administrarea Apelor Române. Funcționa la 45 la sută din capacitate. După preluarea în concesiune de către Apa Nova a fost adusă la capacitatea proiectată, cea din anii '70. Pentru că în prezent în ea se infiltrează ape freatice, are nevoie de lucrări de reabilitare. Lucrările de reabilitare a casetei sunt cuprinse în cadrul unui program mai amplu, inițiat de Primăria Capitalei și finanțat din fonduri europene, denumit Faza 2 Glina.

Faza 2 Glina

O parte dintre cele mai vechi rețele de canalizare din București – din zonele Regina Maria, Tineretului și Cotroceni -, datând din anii 1900-1920, vor fi reabilitate prin proiectul numit Faza 2 Glina. Proiectul presupune pe de o parte mărirea capacității stației de epurare Glina și pe de altă parte reducerea din rețeaua de canalizare a „apelor parazite”, adică apele din lacurile Carol, Tineretului și IOR, care descarcă preaplinul în rețeaua de canalizare.

„Un lucru anormal, care presupune costuri suplimentare”, spun reprezentanții Apa Nova. „Adică apa este luată din lac, e transportată prin rețeaua de canalizare, este dusă la stația de epurare Glina, trecută prin filtrele de epurare și este trimisă în Dâmbovița. Proiectul Faza 2 Glina urmărește ca cele 3 lacuri să descarce gravitațional în albia amenajată a Dâmboviței. Și Dâmbovița are aceeași apă ca și lacurile”, spune Alexandru Moldovan.

Al doilea proiect din cadrul Faza 2 Glina presupune execuția unui dren pe mal drept al Dâmboviței și reabilitarea drenului de pe malul stâng.

„Apele freatice se infiltrează în rețeaua de canalizare și sunt epurate la Glina, ceea ce înseamnă costuri suplimentare. Toate apele acestea vor fi preluate prin drenuri și descărcate tot în Dâmbovița”, a mai spus directorul Departamentului Operare și Mentenanță Rețele din cadrul ANCAB.

Tot în cadrul Faza 2 Glina este programată reabilitarea colectoarelor mari - A0 și B0 -, construite în anul 1901. Acestea preiau ape din pânza freatică și prezintă un grad ridicat de uzură și trebuie reabilitate.

„Investițiile în rețeaua de canalizare sunt în coordonare cu lucrările majore de investiții ale Primăriei Capitalei pentru Faza 2 Glina, ce presupun mărirea capacității de epurare a stației existente - cu îmbunătățirea tuturor proceselor existente - și reducerea apelor „parazite” din rețeaua de canalizare.

Pentru acest mare proiect investițional, ANCAB a furnizat Primăriei Capitalei informații tehnice, studii și soluții internaționale. Primăria și-a elaborat proiectele, caietele de sarcini, studiile de fezabilitate și a organizat licitațiile aferente”, au precizat oficialii Apa Nova.

Toate aceste investiții nu vor rezolva imediat toate problemele sistemului de canalizare. Pentru a putea schimba tot sistemul astfel încât să fie configurat conform noilor realități ar fi nevoie de investiții foarte mari și de un foarte mare disconfort în tot orașul, spune Alexandru Moldovan, directorul Departamentului Operare și Mentenanță Rețele din cadrul ANCAB.

„Acesta este dezavantajul rețelei unitare de canalizare, cum este cea din București, care preia și apa uzată de la locuitori, și apa pluvială. În rețelele de canalizare separative, așa cum este cazul în Paris, de exemplu, pe rețeaua de canalizare circulă numai apa uzată de la consumator, iar apa pluvială este descărcată în Sena, în mai multe locuri. La noi în București toate apele uzate împreună cu apele pluviale sunt descărcate la stația de epurare de la Glina. Așa a fost gândirea în anii în care a fost creat sistemul de canalizare din Capitală. Ca să renunțăm la actualul sistem pentru a realiza în București un sistem de rețea de canalizare separativă costurile ar fi enorme. În plus în unele zone nu știu dacă ar exista spațiu fizic pentru realizarea unei rețele de canalizare separative”, a explicat Alexandru Moldovan.

Investițiile făcute de Apa Nova în cei 16 ani de concesiune se ridică la aproximativ 400 milioane de euro și au fost exclusiv din fonduri proprii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Cu pb. privind excedentele pluviale din ultimii ani se confruntă toată planeta, inclusiv Parisul mai sus menționat cu metroul inundat de ploi acum câteva zile. Asemenea excese nu puteau fi prevăzute nicăieri acum 50 de ani iar recalibrările sunt dificile cu grad de predictibilitate pe termen mediu şi f. scumpe .
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult