Zeci de mii de litri de apă sunt opriți anual de la comercializare din marile magazine de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). În luna martie ANPC a decis retragerea a cinci sortimente de apă plată vândute în hypermarketuri și supermarketuri pentru că aveau indicatori microbiologici depăşiţi şi de mii de ori. Pe scurt, apa nu îndeplinea condițiile de a fi potabilă.
Lista mărcilor de apă declarate atunci neconforme cuprindea sortimentele: Winny - apă izvor plată îmbuteliată în PET-uri cu capacitatea de 2 litri, Aro - apă de masă necarbogazoasă îmbuteliată în PET-uri cu capacitatea de 2 litri, Calipso - apă de izvor îmbuteliată în PET-uri cu capacitatea de 6 litri, Izvorul Zânelor - apă de izvor plată îmbuteliată în PET-uri cu capacitatea de 2 litri și Aqua Queen - apa de izvor îmbuteliată în PET-uri cu capacitatea de 5 litri.
„Au fost probleme în special din punct de vedere bacteriologic, dar nici compoziția chimică a apei nu era corespunzătoare, pentru că depășea anumite norme stabilite de instituții ce țin de Ministerul Sănătății. Apa retrasă nu îndeplinea condițiile pentru a fi potabilă”, a explicat pentru Republica.ro Mihail Ianăș, directorul executiv al Patronatului Apelor Minerale Naturale din România - Apemin și fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
ANPC a aplicat în primăvară amenzi contravenţionale în valoare totală de 50.000 lei şi au fost oprite definitiv de la comercializare şi retrase produsele Apă de Izvor Calipso şi Apă de Izvor Plată Izvorul Zânelor în cantitate totală de 244 litri. Celelalte două sortimente nu se mai aflau la comercializare la momentul controlului, au declarat oficialii ANPC.
Reprezentanții rețelelor de supermarketuri unde se comercializa apa au precizat la acea vreme că au retras „preventiv” de pe rafturi loturile incriminate, urmând să facă analize suplimentare de calitate.
Un alt incident asemănător a avut loc și în urmă cu doi ani, când o altă rețea de magazine retrăgea de la comercializare peste 100.000 de litri de apă, marcă proprie, după ce ANPC a constatat că apa provenea dintr-un izvor neomolgat. Verificările celor de la Protecţia Consumatorului au pornit după ce un client a făcut o reclamaţie. În replică, reprezentanții retailerului au anunţat că este vorba despre o problemă de etichetare, iar sănătatea consumatorilor nu a fost în niciun moment afectată.
Fost șef ANRM: Nici una din apele retrase vreodată nu avea pe etichetă adjectivul „minerală”
„În nici unul din aceste scandaluri nu a fost vorba de ape minerale, ci de ape extrase din surse superficiale care uneori, temporar, pot fi poluate”, a ținut să precizeze Mihail Ianăș, director executiv Apemin și fost sef ANRM. El a mai spus că nu a existat niciun caz în care apele minerale – carbogazoase sau plate – să fie poluate. Explicația ține de faptul că apele minerale se găsesc la mare adâncime.
„Apele minerale se extrag din zăcăminte subterane, de obicei prin foraj. Apele minerale sunt de două tipuri: ape minerale carbogazoase și ape minerale plate, fără bioxid de carbon. Și unele și altele au pe etichetă adjectivul «minerală». Mama-natură are grijă ca aceste ape să fie sigure pentru a fi băute, în sensul că sunt purificate de natură atât fizico-chimic, cât și bacteriologic”, spune fostul șef al ANRM.
Ianăș spune că de multe ori se face o confuzie între ape minerale și ape îmbuteliate.
„Apele îmbuteliate conțin și apă de masă, apă de izvor, apă plată – fără să aibă adjectivul „minerală” și care nu e același lucru cu apa minerală plată. Aceste ape, fără adjectivul „minerală”, se extrag din surse superficiale, aproape de suprafața pământului, sau chiar din izvoare care, din păcate, uneori, nu întotdeauna, pot să fie infectate. Uneori pot fi infectate temporar”, a continuat Ianăș.
Fostul șef al ANRM a explicat că în perioadele în care plouă mult sau în perioada topirii zăpezilor, în cazul în care pe anumite terenuri au fost substanțe care poluează - precum cele folosite în agricultură pentru pășuni, de exemplu - , aceste substanțe sunt luate de apele rezultate din topirea zăpezii sau de ploaie. Ele ajung astfel în sursele superficiale de apă sau chiar în sursele de apă de izvor, iar apa respectivă nu mai este bună de băut, cel puțin temporar, până ce trece sursa care poluează sau până când nu mai plouă șau s-a terminat topirea zăpezii. Apele de zăcământ de adâncime nu au această problemă întrucât sursele superficiale de apă care pot fi poluate nu ajung acolo, plus că sunt filtrate de tipuri de straturi ale pământului.
Pentru ca o apă să fie declarată apă minerală ea este analizată chimic și bacteriologic, cel puțin un an, în două laboratoare recunoscute internațional, în așa fel încât să se vadă dacă factorii externi influențează sursa de apă minerală și dacă apa își păstrează calitățile.
Reprezentantul Apemin îi sfătuiește pe consumatori să cumpere apă pe a cărei etichetă scrie „minerală”, fie că este plată, fie că este carbogazoasă.
„Eu recomand tuturor care se duc în magazine să cumpere apă să se uite în primul rând dacă există adjectivul «minerală» pe etichetă. E adevărat că această apă este puțin mai scumpă, dar așa nu vor avea parte de probleme de ordin medical”, arată Ianăș.
„Suspectez că unele accodente la copii mici s-au produs din cauza apelor din surse de suprafață”
Folosirea apei din surse superficiale poluate pentru prepararea laptelui praf pentru bebeluși este o posibilă cauză a îmbolnăvirilor acestora, este de părere Mihail Ianăș.
„Eu suspectez chiar că unele accidente care s-au întâmplat cu copii mici și care nu au fost încă lămurite s-ar putea să se fi produs tocmai prin utilizarea în pregătirea unor alimente a unor ape din surse superficiale. Din nefericire controlul acelor ape s-a făcut după câteva săptămâni, iar apa respectivă s-ar putea să nu mai fi conținut e-coli sau alte bacterii pentru că a dispărut sursa de poluare sau pur si simplu nu a mai plouat și atunci nu a mai fost un factor care sa infecteze zona respectivă”, arată reprezentantul Apemin.
„De asemenea, în consumul total de apă a crescut mult ponderea consumului de apă care nu e minerală și care ajunge la 20-30% din consum. Ponderea ei a crescut în primul rând pentru că este foarte ieftină. Pe de altă parte, unii dintre cei de distribuie asftel de apă sunt agresivi, vin peste întreprinderi, uneori păcălesc consumatorii cu eticheta pe care scrie „apa plată”, ceea ce induce pe mulți în eroare. De fapt nu este apă minerală, este apă din sursă superficială”, explică fostul șef al ANRM.
După scandaluri, unele firme care comercializează apă care nu este minerală și-au schimbat denumirea de pe etichetă, mai spune Ianăș. În general această apă se vinde la bidoane mari, de peste 5 litri.
Izvoare cu apă radioactivă în Munții Leaota. „Nu se simte, apa e bună, e rece, zici că e grozavă”
Directorul executiv al Apemin mai spune că în zona Munților Leaota există unele straturi geologice radioactive care, uneori, pot afecta apa unor izvoare din zonă.
„Aceste ape nu se exploatează, dar sunt turiști care mai beau din acele izvoare. Dacă sursa de apă trece prin zona straturilor radioactive ea se contaminează. Nu se simte, apa e bună, e rece, zici că e grozavă, dar după aceea.... Dar depinde și cât bei, pentru că dacă bei puțin, nu se întâmplă nimic”, atrage atenția Mihail Ianăș.
O soluție- apa de la robinet
Apa Nova București (ANB) răspunde pentru calitatea apei furnizate prin rețeaua publică, adică până la contorul de branșament al blocului sau al casei, iar de la preluarea concesiunii nu a existat nicio situație în care să fie constatate abateri de la normele de calitate a apei, potrivit reprezentanților companiei.
Iar apa pe care bucureștenii o beau de la robinet este controlată mult mai strans chiar și decât cea îmbuteliată.
„Calitatea apei este controlată automat, continuu și permanent pe fluxul de producție, urmărindu-se parametri fizici, chimici, biologici și microbiologici, în 43 de de puncte. Dacă apare o problemă, uzina se blochează. Apa care nu este bună de băut nu iese din uzinele de apă ANB”, spun reprezentanții Apa Nova.
În rețeaua de distribuție se fac analize în 56 de locuri, stabilite de către Direcția de Sănătate Publică și de reglementatorul tehnic. Există un laborator separat pentru aceste analize. Anual se analizează între 17 și 55 parametri pentru peste 5.000 de probe.
În plus, se verifică apa la punerile în funcţiune a unor tronsoane noi, sau înlocuiri în reţeaua de distribuţie a apei potabile și la sesizările clienților.
Revenind la problema imobilelor, după branșament, instalațiile sunt proprietatea privată a bucureștentilor, pe care aceștia o întrețin după cum consideră. Vechimea instalațiilor interioare și materialele din care sunt realizate influențează calitatea apei potabile. Pentru a sprijini consumatorii, ANB a anunțat că va lansa un program pilot prin care va finanța o bună parte din costurile necesare schimbării instalațiilor interioare ale imobilelor. Ulterior, proiectul ar putea fi preluat de autorități și extins, după modelul reabilității termice a blocurilor.
Este important de notat faptul că multe imobile din București sunt mai vechi de 30-50 de ani, instalațiile sunt cele de la construcție și au durata de viață depășită, ceea ce reprezintă o problemă de sistem. Mai mult, în perioada comunistă s-au folosit țevi din materiale care nu corespund cerințelor pentru o apă potabilă de calitate.
Deși tratamentul cu ozon și clor elimină cele mai importante riscuri, adică bacteriile care pot cauza boli, vechimea instalațiilor, materialele din care sunt făcute, întreținerea și utilizarea de multe ori incorectă, afectează calitatea apei și a serviciilor în general.
Statul a dat legi și hotărâri de guvern prin care stabilește parametrii pentru apa potabilă și programul de verificare pe care ANB trebuie să le respecte.
Cerințe legale :
Monitorizarea calităţii apei potabile din reţeaua de distribuție se face în conformitate cu Legea 458 / 2002 și modificările ulterioare. Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:
* să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;
* să întrunească cerinţele minime prevăzute în legislatie, adică valorile indicate pentru:
- 4 parametri microbiologici (baterii coliforme, e.coli, enterococci, clostridium perfringens)
- 28 parametri chimici (de exemplu: acrilamidă, benzen, bor, cupru, fluoruri, plumb etc.)
- 23 de parametri indicatori (de exemplu: aluminiu, culoare, duritate totală, fier, turbiditate
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.