(Foto: Facebook / Primăria Alexandria)
Stimați teleormăneni, conform celor mai recente dezvăluiri ale doamnei Olguța Vasilescu, fost primar al Craiovei, actual ministru al Muncii, aflăm că motivele pentru care județul dumneavoastră este sărac se leagă în mod direct de refuzul companiilor multinaționale de a investi în Teleorman, preferând să o facă mai aproape de infrastructura rutieră a Europei, adică în județele din vestul țării.
Deși s-a născut și a activat multă vreme într-un județ limitrof cu al dumneavoastră, doamna ministru lasă impresia că nu poate înțelege rațiunile pentru care o companie ar putea avea ceva rețineri să investească într-un județ care nu deține o infrastructură serioasă, de orice fel, care stă foarte prost la capitolul servicii publice și în care corupția se bucură de suveranitate, șpaga mergând înaintea aproape oricărui demers legitim. Există totuși o companie, cunoscută oricărui teleormănean, care a investit în județ. Se numește Tel Drum și s-a ocupat, printre altele, și de investiții în infrastructură.
Vă propun să ne îndreptăm puțin atenția asupra acestei companii. Conform DNA, compania Tel Drum a prejudiciat statul român, reprezentat prin Consiliul Județean Teleorman și prin Ministerul Dezvoltării, cu suma de 27,4 milioane de euro. Suma este fabuloasă și reprezintă bani publici, adică banii dumneavoastră. Urmare acestui fapt, DNA a pus sechestru și pe averea domnului Dragnea, dumneavoastră știți cel mai bine în ce măsură poate fi asociat numele acestuia cu compania Tel Drum.
Zilele trecute, avocata domnului Dragnea, doamna Maria Vasii, a contestat sechestrul motivând prin faptul că nimeni nu s-a constituit parte civilă, făcând referire în mod evident la CJ Teleorman și la Ministerul Dezvoltării. În mod cu totul inexplicabil, aceste două entități publice, deși prejudiciate în dosar, nu s-au grăbit să se constituie părți civile. De ce? Poate pentru că la conducerea instituțiilor s-ar putea afla niște aghiotanți ai domnului Dragnea, sau pentru că banii furați sunt oricum bani publici, banii dumneavoastră. Iar dacă nu îi plângeți dumneavoastră, nimeni altcineva nu o va face. Da, ați înțeles bine, vă sugerez ca, în calitate de parte vătămată, să mergeți la DNA și să vă constituiți părți civile în dosar. Să faceți ceea ce nu a făcut Consiliul Județean Teleorman, organ reprezentativ pentru județ. Pentru a vă recupera banii pierduți trebuie să luați atitudine.
În final, nu mă pot abține de la a fi ironic. Dar nu la adresa dumneavoastră, ci la adresa doamnei ministru al Muncii și a conducătorilor județului Teleorman. Există speranță și pentru sudul țării. Nu, nu se leagă de mult așteptatele investiții locale sau ale Guvernului României, ci vin chiar din spectrul gândirii doamnei ministru. În scurt timp, Bulgaria își va dezvolta, și ea, infrastructura de autostrăzi, creând astfel și în sudul țării noastre un climat favorabil investițiilor străine. Deja avem în Dolj, în județul doamnei Vasilescu, limitrof cu județul dumneavoastră un pod nou care ne leagă de țara vecină. Tot ce avem de făcut este să așteptăm răbdători.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Așadar "de ce nu aveți multinaționale în Teleorman"?
1. Nu avem multinaționale în Teleorman deoarce establishmentul politic românesc național și local nu înțelege economia. Nu am întâlnit în spațiul public vreun punct de vedere care să spună "ia să vedem ce interese are o multinațională, ce interese avem noi și cum putem câștiga dacă aducem o multinațională la noi". Punctele de vedere standard pe acest subiect sunt: la noi forța de muncă este ieftină, vă dăm ajutoare de stat, vă scutim de impozit x ani, vă dăm fabrica cu 1 Euro, etc. Multinaționalelor care au investit în România nu li s-au cerut îndeplinirea de KPI-uri, cu control recurent și aplicarea de clauze contractuale pentru nesatisfacerea lor.
2. Activitatea principală în Teleorman este agricultura, după un model economic majoritar extensiv. Ca să ai un câștig trebuie să ai mult pământ, nu să lucrezi intensiv o suprafață mică. Acesta este modelul agricol românesc, balcanic, sud est european, unde nu se aplică proceduri și tehnologie datorită condițiilor istorice, și gândirii ancestrale. Astfel nu s-a putut dezvolta și o "ocupațiune mintală" ci numai manuală.
3. Pentru că același sistem extensiv economic ce are nevoie de forță de muncă multă și ieftină se aplică la București și în alte orașe mari, cine s-a născut în Teleorman și a avut forță de muncă a plecat de acolo sau face naveta. DN6 Alexandria - București e încărcat la 60% din DN1 București-Ploiești și poate trece de 100% în weekendurile de vară. Coada de mașini poate ajunge la 60 km. Mulți teleromăneni plătesc taxe și impozite la București pentru ei și unii și pentru angajații lor, de mulți ani. A avut cineva curiozitatea să se documenteze?
4. Statul român nu aplică principii de neutralitate a legilor pentru asigurarea competiției economice corecte. Într-o societate care apreciază corectitudinea, legile statului ar fi o continuare a legilor naturii, precum gravitația, conservarea energiei, acțiunea și reacțiunea, etc. Legile românești sunt făcute ca în anumite locuri să plouă mai des, mai mult, orizontal sau de jos în sus. În Teleorman n-a plouat nicio lege a statului român.
5. Statul român nu este un "sistem de operare" al României, ci o sumă de coterii locale și centrale, care au ca scop protejarea lor înselor. Acești indivizi în cârdășie care conduc statul nu au capacitatea de a negocia obiective peste nivelul lor de înțelegere, în cel mai bun caz calificându-se la locul de muncă. Interesul României era ca cel de-al doilea pod peste Dunăre să fie amplasat la Turnu Măgurele - Nikopole. Podul a fost făcut la Calafat-Vidin. Respectivul negociator din partea României a devenit apoi președintele țării.
Psihoza creată în jurul subectului "Teleorman" este hârtia de turnesol care arată incapacitatea economică și politică a României, ca stat. Greșeala fundamentală de abordare a problemei - presupunând că cineva chiar dorește să o rezolve, este abordarea politică, pe baze la fel de defectuoase ca cele care au provocat-o.
Și mai grav este că în multe cazuri, subiectul "Teleorman" este un mod de a câștiga energie ieftină prin degradarea unor oameni care nu se pot apăra (majoritatea nu au acces la internet și cultura de a se informa, fiind ocupați cu supraviețuirea) în numele unui interes politic sau publicistic.
Stimați jurnaliști interesați de acest subiect, hai să-l dezbatem profesionist. Suntem câțiva care vă pot ajuta în acest sens.
Sau altfel fie spus toate cele expuse se aplica in mod egal tuturor judetelor limitrofe cu Bucurestiul. majoritatea sunt conduse de PSD de ani de zile, au acelasi efect de atragere a fortei de munca de catre Bucuresti, etc, etc. Au fiecare judet cate un Tel-Drum? Poate ca da, poate ca da , poate ca trebuie sa aflam.
- Modelul economic românesc, ca toate modelele estice (nu spun din țările ortodoxe), se bazează pe degradarea resurselor: pamânt, aer, apă, păduri, etc. inclusiv oameni. Modelul este aproape exclusiv cantitativ, fără evoluție calitativă. Pe o rază de 100 km. în jurul Bucureștiului nu se dezvoltă nimic datorită faptului că Bucureștiul atrage toate resursele disponibile. Excepție face Ploieștiul, unde prelucrarea petrolului se face local, orașul rămânând sub potențial. Un oraș ca Târgoviște, fostă capitală a Valahiei, este mult mai puțin dezvoltat față de cât ar fi putut să fie - a avut neșansa să fie la 75 km. de București.
- Modelul politic românesc este exclusiv clientelar. Orice partid ajuns la putere, indiferent de doctrină, și-a avantajat exclusiv clientela politică prin contracte cu statul. Teldrum este un caz devenit notoriu, sunt însă mii de astfel de companii, aceasta fiind regula de sistem stabilită politic.
- Modelul politico-economic românesc are la bază un blat fundamental ideologic. După primele controale făcute de OLAF la Teldrum în 2011, Dragnea a fost acoperit de nimeni alta decât Elena Udrea. De ce - pentru că respectiva își pregătea anii de opoziție în care avea nevoie de tratament similar. O mână spală pe alta ...
- Discernământul politic al poporului a fost degradat la nivelul de a-i iubi pe ai noștri și a-i urî pe ai lor. Măririle de salarii și pensii la stat au rolul de pune pe sterozi această gândire. Nu trebuie admis terțul care să propună altă abordarea. Sistemul trebuie închis la nivelul "love - hate". Una dintre părți, la fel de coruptă, spune acum să urâm Teleormanul.
- România nu are capete care să gândească pentru țară. Capetele existente gândesc pentru alții, inclusiv pentru corporații, însă nu pentru interesul național. Teleormanul reprezintă picioarele. Ori unde nu e cap, vai de Teleorman.
Pe cât de gravă apare situația reală în urma analizei, pe atât de neproductiv este să rămânem la abordarea "ba pe-a mă-tii" pe care ne-o propun politicienii actuali. Nu avem de ce să-i ascultăm. De fapt, este ceea ce face să rămânem fără discernământ.
Prima data cand ati scris ce ati scris ("Deși s-a născut și a activat multă vreme într-un județ limitrof cu al dumneavoastră") am zis ca poate nu-mi aduc eu bine aminte unde s-a nascut si a activat (in tinerete, mi-am zis eu) Olguta Vasilescu.
Mai apoi cand ati spus/scris clar la ce judet faceti referire ("Deja avem în Dolj, în județul doamnei Vasilescu, limitrof cu județul dumneavoastră"), repetand cu obstinatie ca judetul Dolj e limitrof cu judetul Teleorman...
Cu parere de rau, dar geografia Romaniei spune altceva.
se leaga:
1.investiții în Teleorman
2.bătaia multi"f"unctionalelor pentru un loc în parcul industrial ....
3.Tel drum prestează (nu am zis munceste) pentru pace și partid!
4."tatucu" (traducere libera la întoarcerea din State) pe noi culmi .......
"toarasa" Olguta este pe felie!
tara noastră viitor de aur are!