Stimați Republicani, veți fi uimiți, n-o să vă vină să credeți, îngăduiți-mi să vă comunic o știre trăsnet, șoc, dinamită, bombă, ce mai, nucleara zilei de azi: insul pe care l-ați putut vedea la televizor scremându-se s-o dea afară pe procurorul-șef DNA este încă ministru al Justiției! Al Justiției din minunata noastră țară!
Strălucitor de unsurosul personaj, care răspunde, prin zbierete melodioase, la numele de Tudorel, îmi pare a fi cel mai mare trepăduș politic al istoriei postdecembriste. Trepăduș, adică slugărel, Slugărel Toader.
Totuși, personajul este în Justiție, face parte din ea. Și atunci, m-am gândit cam ce funcție i s-ar potrivi cu adevărat. Cred că am găsit: Slugărel Toader este un aprod, adică ușier și lacheu al sălii de judecată.
Dar nu unul oarecare: el este Aprodul Purice al PSDragnea. Căci Aprodul Purice a îngenuncheat și s-a lăsat pe coate ca să poată urca pe el și apoi pe cal Ștefan cel Mare, care era cam scund. Pentru că s-a movilit astfel, Vodă i-a dat moșii multe și numele boieresc Movilă.
Aprodul Purice al zilelor noastre s-a pus capră ca să se suie pe el PSDragnea pentru a o încăleca pe numita Justiția. Ca răsplată, este boierit ministru.
Sluga politică română are însă o trăsătură de caracter deosebită: pe cât de obsecvioasă e față de stăpânul de Partid, pe atât de arogantă e cu cei ce nu slugăresc la stăpân. Ținând cu tot dinadinsul să fie și procuror, și judecător în același timp, Aprodul Purice nu s-a abținut de la vot în CSM, cum ar fi făcut orice om de bun-simț, a votat împotrivă cu mesajul clar: voturile voastre șase nu fac doi bani pe lângă votul Excelenței Mele.
Mai mult, într-o visare grandomaniacă cu ochii deschiși, marele om a zis: Indiferent ce va vota CSM, indiferent ce va face președintele Iohannis, indiferent ce va hotărî Curtea Constituțională, adevărul îl va stabili poporul.
Carevasăzică, acest ins care trece drept o somitate în Justiție a călcat în picioare fără să clipească întregul mecanism al Justiției democratice: dacă prima instanță nu hotărăște cum vreau eu, dacă Curtea de Apel se încăpățânează și ea, dacă Înalta Curte perseverează în greșeală, atunci poporul va face dreptate.
Știți cum se numea metoda asta la naziști? Sondergericht, tribunalul special al poporului, paralel cu Justiția, care te trimitea în lagăr sau în groapă în timp record. În stalinism, ea purta numele de Troika: trei ofițeri NKVD judecau, condamnau și împușcau câte o duzină de oameni pe zi în numele poporului.
Orice formă de dictatură începe cu îngenuncherea Justiției. Și cel care a ajutat Partidul să facă asta a fost întotdeauna un jurist profesor doctor.
