Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Armele noi ale Simonei

Halep-

Frumoasă semifinala chinezească a Irinei cu Simona, în ciuda scorului clar. Meci deschis, fără cadouri și cu multe lovituri de excepție.

De ce câștigătoarea a fost Simona? Pentru că are o viteză în plus. Formidabila ei deplasare în teren îi permite să ajungă și să retrimită mingi năprasnice, expediate de jucătoare înalte și puternice ca Duan, Sabalenka sau Begu. În felul acesta, ea mărește procentul de greșeli mai mult sau mai puțin forțate ale adversarelor winnerițe. 

Dar, în afara acestei surse de puncte obținute „pe mâna” oponentei, m-a bucurat mult să văd la Simona, în acest început de an, hotărârea de a ataca atunci când se ivește ocazia. De câte ori mingea a venit mai scurtă sau mai moale, ea și-a asumat lovitura agresivă, spre linii. Pe serviciul 2 al adversarei a intrat în teren și a returnat decisiv. Așa a adunat un număr considerabil de winnere în fața unor adversare care vor să facă ele toate punctele. Este un aspect care ar putea conta mult în finala cu Sharapova sau Siniakova, ambele atacante de rasă.

Un alt progres acumulat în 2017 care acum o ajută mult pe Simona este controlul serviciului. Pentru prima dată în cariera ei, Simona Halep folosește serviciul ca pe o armă. Vede mult mai bine careul, nu mai servește doar cu gândul „oriunde, numai să intre”, produce ași și semiași în momente importante.

Simona arată mai matură, mai stăpână pe reacțiile ei. Nu a cerut până acum, la Shenzhen, intervenția lui Darren Cahill, o idee pe care australianul o enunțase încă de anul trecut, să vină cât mai puțin la bancă, asta și în vederea pregătirii pentru Happy Slam-ul de la Melbourne.

P.S.

Așa cum prognozam în emisiunea „Așii tenisului” de la Digi Sport 1, Siniakova și-a învins idolul, pe Maria Sharapova. Cred că ne așteaptă o finală memorabilă între Simona și Katerina.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult