Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Armele noi ale Simonei

Halep-

Frumoasă semifinala chinezească a Irinei cu Simona, în ciuda scorului clar. Meci deschis, fără cadouri și cu multe lovituri de excepție.

De ce câștigătoarea a fost Simona? Pentru că are o viteză în plus. Formidabila ei deplasare în teren îi permite să ajungă și să retrimită mingi năprasnice, expediate de jucătoare înalte și puternice ca Duan, Sabalenka sau Begu. În felul acesta, ea mărește procentul de greșeli mai mult sau mai puțin forțate ale adversarelor winnerițe. 

Dar, în afara acestei surse de puncte obținute „pe mâna” oponentei, m-a bucurat mult să văd la Simona, în acest început de an, hotărârea de a ataca atunci când se ivește ocazia. De câte ori mingea a venit mai scurtă sau mai moale, ea și-a asumat lovitura agresivă, spre linii. Pe serviciul 2 al adversarei a intrat în teren și a returnat decisiv. Așa a adunat un număr considerabil de winnere în fața unor adversare care vor să facă ele toate punctele. Este un aspect care ar putea conta mult în finala cu Sharapova sau Siniakova, ambele atacante de rasă.

Un alt progres acumulat în 2017 care acum o ajută mult pe Simona este controlul serviciului. Pentru prima dată în cariera ei, Simona Halep folosește serviciul ca pe o armă. Vede mult mai bine careul, nu mai servește doar cu gândul „oriunde, numai să intre”, produce ași și semiași în momente importante.

Simona arată mai matură, mai stăpână pe reacțiile ei. Nu a cerut până acum, la Shenzhen, intervenția lui Darren Cahill, o idee pe care australianul o enunțase încă de anul trecut, să vină cât mai puțin la bancă, asta și în vederea pregătirii pentru Happy Slam-ul de la Melbourne.

P.S.

Așa cum prognozam în emisiunea „Așii tenisului” de la Digi Sport 1, Siniakova și-a învins idolul, pe Maria Sharapova. Cred că ne așteaptă o finală memorabilă între Simona și Katerina.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult