Asociația Analiștilor Financiari: Taxarea activelor sectorului bancar în functie de nivelul ROBOR, o măsură nejustificată economic și rațional, cu efecte puternic negative în economie

(Foto Guliver/Getty Images)

Măsurile propuse de proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind taxarea activelor sectorului bancar în funcție de amplitudinea deviației mediei trimestriale a indicelui ROBOR față de pragul de referință (1,5%) vor genera o serie de efecte puternic negative în economie, avertizează într-un comunicat Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Comunicatul AAFBR:

„Lipsește motivația rațională – în condițiile în care motivația acestei taxe face referire la lăcomia sectorului bancar, în contextul profitului înregistrat la nivelul întregului sector bancar de 1,3 miliarde euro în primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflectă un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal și reflectă performanța sectorului bancar ca urmare a proceselor îndelungate de restructurare și reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsideră total randamentul capitalului reinvestit la nivelul întregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus având în vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lăcomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul român nu a ajutat băncile (așa cum s-a întâmplat în alte țări) pentru a depăși problemele din recesiune.

Lipsește motivația economică – analizând evoluția din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a poziționat la 1% (un punct procentual) peste media inflației. Fundamentele economice indică o corelație pozitivă foarte apropiată dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat încă din luna august 2017, că indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depăși pragul de 2% în primul semestru din 2018, respectiv 3% în a doua jumătate a anului, din cauza presiunilor inflaționiste. Având în vedere că rata medie a inflației pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% în luna noiembrie 2018 față de aceeași lună a anului anterior, apreciem că nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scăzut (situat sub nivelul inflației anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, în condițiile în care inflația anuală la vremea respectivă era aproape de 5%. Variabilele esențiale care determină evoluția indicelui ROBOR nu se referă la preferințele anumitor bănci, ci reflectă nivelul de lichiditate din piață (corelație inversă), inflației (corelație pozitivă) și al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei întregi națiuni. 

Efectele asupra economiei sunt negative - consumatorul român și companiile active în România nu sunt sprijinite de această măsură, deoarece condițiile de finanțare se vor înăspri, iar costurile adiționale se pot transfera parțial către consumatorul final. Chiar dacă această măsură există și în alte țări din UE, mediul de afaceri activ în România diferă semnificativ față de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de îndatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanța pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentrează 67% din veniturile înregistrare de întregul mediu de afaceri) și vârsta foarte redusă (durata medie de viață a unei firme active în România este de aproape 10 ani), termenul de încasare a creanțelor este foarte extins. Astfel, companiile active în România sunt mult mai vulnerabile la șocurile externe, accesul la finanțare sau costul capitalului influențând semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul român urmează să aibă foarte mult de suferit, din cauza creșterii insolvențelor și a disponibilizării personalului din companiile foarte vulnerabile.

Comparația cu alte țări din UE - chiar dacă această măsură există sub diferite forme și în alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franța, Germania sau Austria), există diferențe majore privind modalitatea de aplicare și destinația fondurilor. Majoritatea țărilor respective au implementat aceste măsuri după dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate și perspectivele unor măsuri finale optime) și utilizează fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmează să fie oferite sectorului bancar în contextul unei crize financiare majore. Astfel, rațiunea acestor măsuri este oferirea unei stabilități sectorului bancar, care să poată continua finanțarea economiei și pe durata de recesiune, diminuând astfel efectele negative resimțite de populație și companii în diferite etape ale ciclului economic.

Impactul asupra bursei locale este negativ - indicele BET, al celor mai lichide acțiuni de la BVB, se deprecia miercuri în jurul orei 13:30 cu circa 11% față de ziua anterioară, în timp ce acțiunile marilor bănci pierdeau din valoare între 15%-17% față de închiderea din ziua precedentă. Evoluția bursei este un indicator de predicție economică și duce la deteriorarea încrederii în evoluția economică viitoare. Creșterea volatilității indicelui bursier, din cauza fluctuațiilor majore pe termen scurt, reflectă majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investițiilor străine directe și a investițiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scăderea competitivității companiilor active în România și periclitează siguranța locurilor de muncă.”   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp