(Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)
În fiecare an, cu o precizie matematică, decenii bune, românii ascultau la televizor discursul tovarășului. Ce se mai dă, ce se mai face, stând în fața televizorului ieșeai pe plus și, la final, primeai asigurări că totul e făcut pentru ca țara, țărișoara, să urce "pe înalte culmi de civilizație, bunăstare și progres". Doar că în majoritatea caselor frigul rodea până la os, iar curentul era alternativ - când pica, când nu mergea.
Acum lucrurile sunt bine, trăim într-o democrație, deși persistă acut senzația că ori pică, ori nu merge.
18 decembrie 2018, ora 18. Cu 13 zile înainte de încheierea calendaristică a anului 2018, Guvernul Dăncilă a anunțat că schimbă masiv Codul Fiscal prin Ordonanță de Urgență.
Ieșirea ministrului de Finanțe Eugen Teodorovoci a produs un șoc în piață, iar în unele industrii, în care jucătorii își proiectaseră deja bugetele pentru 2019, toate calculele s-au resetat.
Veți spune că pentru a gospodări țara, Executivul oricărui stat are dreptul de a crește și scădea taxele și impozitele. Adepții acestei idei pot fi însă de acord cu faptul că modificarea structurală a Codului Fiscal peste noapte, fără dezbatere publică și fără studii de impact este extrem de nocivă pentru mediul de afaceri.
De marți seară, România a devenit o țară total impredictibilă. Haosul de pe scena politică tocmai a căpătat altă magnitudine și s-a propagat în economie.
Ca să vă aveți o imagine despre impactul anunțurilor făcute de Guvernul Dăncilă în companii mai mari sau mai mici, în societăți private sau chiar și cu acționariat de stat, faceți următorul exercițiu: e seara, stați relaxați pe fotoliu și primiți veștile direct de la televizor, cu câteva zile înainte de vacanța de Crăciun și Anul Nou, fără ca nimeni să vă fi dat cea mai mică bănuială despre ce urmează să se întâmple.
Peste două săptămâni veți achita o taxă pe lăcomie care echivalează cu jumătate din banii care vă rămâneau de la o lună la alta. Explicația: dumneavoastră aveți venituri mari, dețineți două autoturisme, o casă mai mare și vă permiteți să trimiteți copilul la grădiniță particulară.
În doar câteva minute, constatați că toate planurile făcute cu familia pentru anul care vine se năruie, că nimic din ce ați vorbit nu mai este valabil. Pământul pe care călcați devine instabil, nu știți dacă peste două săptămâni vă veți mai permite rata la casă, gustarea din pauza de la prânz, vacanța de Paști la care ați achitat avansul zilele trecute. Faceți o reuniune urgentă în familie, scoateți lista cu cheltuieli, puneți pe masă sursele de venituri și începeți să socotiți cum vă puteți reechilibra din punct de vedere financiar. Tăiați masiv din cheltuielile zilnice, renunțați la investiția pe care doreați să o faceți la anul, vă gândiți să mutați copilul de la grădinița particulară la una de stat și aveți de gând să sunați mâine la firma de turism ca să vă cereți avansul pentru vacanța de Paști înapoi.
Măsurile acestea nu par suficiente, iar gândul că angajatorul dumneavoastră ar putea trece la restructurări de personal din cauză că este afectat de noile măsuri vă pictează niște orizonturi gri, impredictibile. Nu știți dacă în 2019 va fi cu mult mai rău decât în 2018. Sunteți bulversat. Dacă veți rămâne fără job? Dacă vine criza? Dacă va crește inflația? Dacă se devalorizează leul? Dacă Guvernul va mai introduce de la anul o taxă? Cum va arăta ziua de mâine?
Măsurile anunțate de ministerul Finanțelor miercuri seară arată că petrecerea începută în ianuarie 2017 s-a terminat. Sunt probleme extrem de grave cu asigurarea surselor de finanțare pentru cheltuielile iresponsabile făcute în ultimii doi ani și angajate și pentru anii care vin. La fiecare ieșire publică, reprezentanții Guvernului au asigurat publicul că există bani de pensii, de salarii, că sunt în visterie fonduri suficiente și pentru investiții, dar și pentru cheltuielile scăpate de sub control în instituțiile de stat centrale și locale. Iată, se dovedește faptul că factura va fi acoperită din introducerea taxei pe lăcomie pentru bănci, suprataxarea companiilor din telecom și energie, plafonarea prețului gazelor naturale și transformarea Pilonului II de pensii din obligatoriu în opțional, după 5 ani de contribuție.
Cei care aplaudă deciziile îmbibate cu naționalism ale ministrului Teodorovici și cabinetului Dăncilă ar trebui să-și amintească despre supraacciza la benzină și motorină. Garanțiile guvernanților că aceasta nu va duce la creșterea prețului la pompă au avut valoarea zero pentru șoferii care s-au trezit că de la o zi la alta, îi costă tot mai mult să-și facă un plin.
Taxa pe lăcomie- o formulă repetată de mai multe ori de ministrul Teodorovici- va avea, pe lângă componenta de populism, efectele sale concrete, cu costuri imediate în economie. Modalitatea de calcul dezvăluie și o neînțelegere a modului în care funcționează piața, cererea și oferta. Nivelul actual al ROBOR este puțin peste 3% (3,05%), iar noua taxă anunțată miercuri ar ajunge la 0,9% din activele băncilor. Primele estimări indică faptul că pentru BRD, Banca Transilvania și BCR, de exemplu, jumătate din profit ar urma să fie confiscat mascat de Guvern. Explicații despre cum se calculează ROBOR aveți aici, vin de la consilierul Guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
În aceste condiţii, este foarte probabil ca băncile să nu aibă alte soluții decât să crească marjele la credite și să introducă alte comisione pentru a-şi acoperi diferenţa. Da, taxa pe lăcomie vă va afecta de la anul în calitate de împrumutat. În fapt, guvernul Dăncilă va lua bani de la dumneavoastră, doar că indirect. La fel este de așteptat să se întâmple și în domeniile energetic și telecom. Ca în toate economiile libere, este posibil ca toate aceste taxe să capete forma unor costuri pe care să le simțiți în facturile din 2019.
În ceea ce privește Pilonul II, toate discuțiile din cursul anului despre naționalizare, tăiere, confiscare, iată, se vor închide dintr-o dată, prin scăderea comisionului la 1% pentru companiile care le administrează și posibilitatea oferită contributorilor de a-și retrage banii după 5 ani de participare. Tema a fost abordată însă foarte vag, atât piața cât și jurnaliștii încearcă să găsească acel slide din Power Point care să ofere mai multe detalii despre modul în care va fi modificată funcționarea Pilonului II. Pensiile obligatorii administrate privat, unul dintre puținele domenii predictibile, în care lucrurile erau extrem de așezate și cu rezultate foarte bune sunt aruncate în haos.
Umblând la pușculița Pilonului II, Guvernul Dăncilă atacă nu numai banii noștri, ci și pe cei ai copiilor noștri. Veniturile noastre după pensionare sunt puse în pericol- vor fi topite exact așa cum sunt cheltuite, fără discernământ și fără rezultate concrete fondurile de la bugetul de stat. Cine va suporta costul următoarelor generații de pensionari? Următoarele generații de angajați- copiii noștri.
De reținut disperarea și lăcomia Ministerului Finanțelor. Taxa pe viciu, una dintre puținele care deserveau direct servicii de sănătate de calitate, cum sunt urgențele- trece la bugetul de stat, de unde va fi redistribuită- adică va intra în negura cheltuielilor iresponsabile, probabil va acoperi niște pensii speciale sau niște creșteri de lefuri pentru funcționari după care nu se vede nimic. Dacă de la anul ambulanțele sau echipajele SMURD vor ajunge la dumneavoastră mai greu și vor fi mai prost dotate, să știți de unde vi se trage.
În urmă cu câteva zile, BNR a publicat raportul cu privire la starea sectorului bancar în 2018. Observații legate de marjele băncilor, diferențele dintre dobânda oferită la depozite și cea oferită la credite dar și creditarea economiei i-au făcut pe unii analiști și comentatori să exclame cu bucurie cum că băncile care operează în România fac profit prea mare și ar trebui pedepsite pentru că fac business și sunt stabile.
Cei care cunosc domeniul în detaliu știu că în fiecare țară, costurile creditelor, de exemplu, depind foarte mult de gradul de risc al statului respectiv și de rating-ul țării. Prin marjele mai mari, instituțiile de credit se asigură că banii deponenților și ai acționarilor nu sunt supuși riscurilor.
De ieri, România nu mai este impredictibilă numai din punct de vedere politic. A devenit o piață instabilă și din punct de vedere fiscal: e țara din Europa în care te trezești cu taxe și impozite noi pentru anul ce urmează anunțate la televizor în ultimele două săptămâni din an, cu câteva zile înainte de Crăciun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Toate bancile si companiile venite in Romania au venit sa faca profit , nu sa plateasca cautiunea la nivel national pentru iesirea borfasilor din puscarii. Caci datul cu bani in populatie este MITA ,ca poporul sa nu se enerveze cind se vor salva coruptii , ca sa ne mai ia o tura la futut.
Si daca multinationalele externalizeaza profitul este pentru ca li s-a permis pe baza unei legislatii incompetente sau ticluite pe baza de mita , scrisa de "dascalii" micilor poznasi de acum. Caci ce altceva au fost Iliescu , Iorgovan, Nastase , Hrebenciuc , decit invatatorii lui Teodorovici , Dragnea , Valcov ?
Toate companiile afectate de traznaile lui Valcov si Teodorovici , o sa creasca preturile in urma adaugarii de taxe , in consecinta cautiunea borfasilor o s-o platim tot noi , prin diferite forme.
Si Dragnea & Co stiu foarte bine asta ,dar e important ca iau acum niste bani si dupa aia au catre cine sa arate cu degetul ca au scumpit preturile.
In loc sa-i scoatem de urechi afara din politica , noi stam si le comentam zi de zi ineptiile.
Ar fi momentul , sa ne bagam capul in apa rece , poate cine stie , se intimpla ceva...
1 ianuarie 2017 incepe petrecerea .Bugetarii si pensionarii sunt bombardati cu bani . cand se atrage atentia ca nu sunt bani ,ni se spune ca bani sunt si ca nu vor fi marite taxe.
Ianuarie ordonanta aministie si gratiere.nu trece , guvernul tre sa continue cu pomenile pana cand reusesc sa o treaca.
Banii sunt luati de la investitii in prima faza si apoi imprumuturi.
Anul 2018 Petrecerea conntinua,Bugetarii si pensionarii sunt bombardati cu mariri din 3 in 3 luni.Diferenta intre salariu privat si stat a ajuns la 50% in favoarea statului.Banii sunt luati de la investitii si din imprumuturi.
Prioritatile psd sunt in contiunare aministia si gratierea,reducerea puterilor presedintelui,modificari codul penal in favoarea infractori
Sfarsitul anului 2018.Nu mai sunt bani din investitii,guvernul "care nu mareste taxele" le mareste in final pentru energie ,telecomunicatii si banci si incearca sa ia bani din fondul 2 pensii ca sa acopere in continuare pomenile.
va continua .
La sfârșitul anului 2008, Suedia a introdus o taxa bancară, de 0.036% din activele bancare, după ce au discutat cu un an înainte ideea inclusiv în cadrul unei sesiuni speciale a Grupului G20. Banii sunt colectați într-un fond destinat salvării băncilor în dificultate. Sumă colectată anual-circa 250 milioane de euro.
Ungaria. Taxa bancară din Ungaria este considerată unică în Europa din două motive: primul pentru că este de departe cea mai mare (raportată la PIB) și al doilea, faptul că ungurii sunt singurii care au introdus această tax fără să fi fost nevoiți să salveze bănci din bani publici (exact ca și noi). Cei doi factori descriși mai sus și rezistența slabă a băncii lor naționale sunt probabil cea mai bună ilustrare a puterii discreționare a guvernului.
Marea Britanie. Acolo taxa e puțin mai complicată. A fost introdusă în 2011 și e pe cifra de afaceri, nu pe active (adică se aplică depozitelor). Scopul ei este descurajeze băncile în a-și asuma riscuri prea mari si aduce la buget cam 2.6 miliarde de lire/an.
Austria. Are două niveluri ale taxei bancare ( în funcție de mărimea băncii). Au introdus la 1 ianuarie 2011, au mărit-o 2014 iar acum au scăzut-o. Aduce anual la buget 100 milioane de euro (, aducea 550 milioane de euro).
Polonia adună circa un miliard de euro anual din aceasta taxă bancară impusă în 2016 in ciuda avertismentelor băncii centrale și ale agențiilor de rating. Polonezii aplică o taxă pe lăcomie de 0.44% pe active.
Franța si Germania au introdus în 2011 și ele o asemenea taxă, banii mergând tot către fonduri destinate salvării băncilor.
Ce parere aveti ?
Votul este singura unitate de masura a competentei unui guvern si nu strada cu miscarile ei, strada care creste riscul de tara, asa cum bine precizeaza autorul, si duce la cresterea Roborului.
De ce sa existe fonduri destinate salvarii bancilor ?! Sa se supuna si bancile acelorasi reguli ale economiei de piata, la fel ca toate firmele: ai fost iresponsabil cu imprumuturile date/fondurile proprii/asset-urile din patimoniul companiei, intri in faliment si la revedere !! FARA ajutor de la stat, sau de la vreun fond special pentru salvarea bancilor. De ce sa fie bancile mai speciale ?!
"Analisti" care sustin masurile guvernului au dreptate cand spun ca exista excese din partea sectorului bancar, insa sustin magaria ca taxele ar rezolva problema. De cealalta parte, gramada de pseudo economisti si analisti care sunt contra acestor masuri au dreptate in privinta rezultatelor, insa abereaza sustinand ca piata e libera!