Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Astăzi din România vor dispărea fără urmă 51.685.189,64 lei. Până pe 15 iunie, peste 1 miliard de lei va fi cheltuit fără transparență, fără competiție, fără licitații

SEAP 1- Elena Calistru

photo icon SEAP1

Bună dimineața! Astăzi din România vor dispărea fără urmă 51,685,189.64 lei. Până pe 15 iunie, peste 1 miliard de lei va fi cheltuit fără transparență, fără competiție, fără licitații.

E o simplificare grosolană, făcută de dragul argumentului. Nimeni nu poate ști cu exactitate ce se va întâmpla cu banii publici până pe 15 iunie 2016. Dar ieri, Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice și SEAP au anunțat că portalul de licitații nu va mai funcționa – singurele proceduri care se mai pot iniția sunt cumpărările directe. Asta în plin scandal al licitațiilor și cumpărărilor directe din sistemul sanitar. Asta în plină campanie electorală. 

Dar simplificarea nu este lipsită de fundament. În 2015, prin intermediul platformei de licitații publice, s-au atribuit contracte în valoare totală de 18,865,094,218.97 lei. Împărțim suma la 365 zile și ne dă fix 51,685,189.64 lei/ zi. 

De ce?

Să ne întoarcem în timp. În 2013.

27.06.2013 – Centrul Național de Management pentru Societatea Informatională (CNMSI), aflat în coordonarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, depune cererea de finanțare nr. 6034 pentru fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Operațional Creșterea Competitivității Economice. Proiectul se numea „Sistem informatic colaborativ pentru mediu peformant de desfasurare a achizitilor”

05.12.2013 – Cererea de finanțare se aprobă și devine contractul de finanțare nr. 1170/321. Proiectul primește codul SMIS 48625 și are un buget total de 28,774,623.33 lei.

15.01.2014 – se publică în Monitorul Oficial Hotărârea de înființare a Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR), care cuprinde, printre altele și CNMSI și preia proiectele acestuia.

26.02.2014 – UE a aprobat un nou set de Directive privind achizițiile publice, pe care fiecare stat membru trebuia să le transpună în legislația națională până în aprilie 2016.

27.03.2014 – apare pe site-ul de licitații anunțul de participare nr. 150056, prin care AADR contractează furnizarea unui „Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfasurare al achizitiilor publice- SICAP”. La momentul respectiv, legislația pe achiziții din România era încă cea veche, deci specificațiile tehnice pentru platformă sunt cele din vechea OUG 34/2006 privind achizițiile publice.

Achiziția este făcută în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene, iar câștigătorul trebuia să ofere următoarele produse și servicii (la click pe imaginea de mai jos, puteți vedea detaliile anunțului). 


Sursa: Fișa de date a achiziției.

Valoarea estimată (fără TVA: 21,906,368.54 lei).

09.05.2014 – Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) dă Decizia cu nr. 1342. La licitație fuseseră depuse patru contestații – nu la alegerea câștigătorului, ci la cum era formulat caietul de sarcini. Contestațiile sunt diferite, însă reclamă și un lucru comun – condițiile impuse pentru participare sunt restrictive. Mai precis cele de mai jos, în chenar roșu, pe care le puteți vedea detaliat dând click pe imagine:


Sursa: Anunțul de participare

Mai pe scurt, condiția prin care se solicită ca în ultimii trei ani ofertantul să mai fi făcut un sistem electronic de achiziții publice. De ce? În România, există o singură firmă care a făcut acest lucru: UTI Grup.

[Scurt salt și mai mult în istorie: SEAP a fost dezvoltat și implementat în 2002 de un consorțiu format din UTI și Total Soft și a costat inițial aproximativ 4.5 milioane euro. De atunci, UTI a castigat mai multe contracte de extindere a serviciilor din SEAP – în 2013, un contract de 3,37 milioane lei pentru "servicii de extindere S.E.A.P. prin trecerea la un sistem dinamic si oferirea facilitatii de interoperabilitate pentru utilizatorii sistemului", în octombrie 2012, prin negociere fără anunț de participare, un contract de 933.000 de lei pentru "dezvoltare SEAP", în 2011, tot fără licitație deschisă, un contract de peste 3,5 milioane de lei pentru extinderea sistemului electronic de achizitii publice - SEAP. Motivul invocat: Lucrarile / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate. Istoricul poate fi urmărit AICI.]

CNSC respinge contestațiile. Puteți citi motivația cu un click pe imaginea care urmează. Folosind iconița cu formă de lupă, aveți posibilitatea să faceți zoom pe text:


Sursa: Decizia CNSC 1342/2014

2.10.2014 – apare pe site-ul de licitații anunțul de atribuire cu nr. 150402. UTI câștigă contractul și îi este atribuit în 12.09.2014. Este singura ofertă primită. Valoarea: 21,902,819 lei (aproximativ 5 milioane lei). Proiectul ar fi trebuit să dureze, potrivit fișei de date a achiziției, 16 luni. Adică până în ianuarie 2016 (click pe imaginea de mai jos pentru a observa detaliile):


Sursa: Anunțul de atribuire.

Ce știm cu siguranță este că proiectul nu este finalizat încă. Pe website-ul Ministerului Fondurilor Europene, găsim următoarele detalii pentru acest proiect:

seap 6

Ce observăm de aici? Până acum, s-au cheltuit sigur, din totalul de 28.7 milioane lei, cel puțin 21.9 milioane lei (adică aceeași valoare ca a contractului cu UTI). Însă, pe lângă contractul mamut care s-a dus către UTI din acest proiect, tot din acest proiect au fost achiziționate Servicii de consultanta in domeniul managementului de proiect (contractul 14/7.10.2014 cu Infinio Solutions SRL) în valoare de 840,900 lei și servicii de audit (contractul cu Deloitte Audit SRL din 31.10.2014) în valoare de 359,900 lei, așadar este posibil ca din banii deja cheltuiți să fi fost plătite cel puțin și serviciile de consultanță.

13.11.2015 – Guvernul transmite către Senat proiectul privind legea achizițiilor publice (de fapt, un pachet format din patru legi în acest domeniu, principala lege fiind cea care stabilește un cadru general)

09.02.2016 – Senatul adoptă proiectul de lege privind achizițiile publice și este transmis către Camera Deputaților, care este și cameră decizională în acest domeniu.

10.05.2016 – Camera Deputaților adoptă proiectul de lege, care pleacă la președinte spre promulgare.

19.05.2016Legea 98/2016 privind achizițiile publice apare în Monitorul Oficial.

26.05.2016 – ANAP anunță că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, nu se mai pot iniția proceduri de licitație publică în SEAP. Motivul: ” Întreruperea este cauzată de disfuncționalități de natură tehnică și operațională de la nivelul sistemului. Până la acest moment nu a fost finalizată metodologia referitoare la fluxul de inițiere în SEAP a procedurilor de atribuire, care trebuie adaptată la noua legislație.”

Problema este una reală și are la bază inclusiv faptul că nu există norme de aplicare a noii legislații în materie de achiziții publice – Guvernul are la dispoziție 30 zile pentru acest lucru și încă nu este clar cine și din ce bani va acoperi adaptarea sistemului la noile reglementări. Contractul aflat în derulare, și care presupune îmbunătățirea SEAP și transformarea acestuia în SICAP este contractat având în vedere specificațiile tehnice și fluxul din vechea legislație.

Ei bine, România nu a fost în stare, din 26 februarie 2014 și până acum să își pună la punct legislația pe achiziții publice în concordanță cu cea europeană (și oricum discuțiile la nivel de UE erau mult mai vechi). Mai mult, a pornit, fix o lună mai târziu, o licitație pentru modificarea sistemului de achiziții electronice pe legislația veche, într-un contract de 5 milioane de euro. Probabil acești bani vor fi bani aruncați (sau vor trebui măcar suplimentați) având în vedere noua legislație.

Ce e de făcut? Mă tem că nu am un răspuns pentru asta. Putem doar să cerem răspunsuri. Și ar trebui să aflăm:

• de la AADR: care este stadiul proiectului de implementare a SICAP? Ce plăți au fost deja făcute pentru platformă? Mentenanța cuprinsă în contract cuprinde și actualizarea sistemului pe baza noii legislații? Și dacă da, când va fi făcut acest lucru, având în vedere faptul că, fiind un proiect finanțat din fonduri europene, trebuie musai finalizat până la 30 iunie 2016, riscându-se altfel pierderea sumelor deja rambursate (21.9 milioane lei)?

• de la ANAP: care sunt modificările necesare în fluxul din cadrul platformei de licitații electronice din perspectiva noii legislații? Cum va asigura suportul pentru autoritățile contractante care riscă în acest moment decalarea unor achiziții deja planificate? Cum se va evita abuzul de cumpărări directe?

Până atunci...bună dimineața! Astăzi 51.685.189,64 lei ar putea fi cheltuiți discreționar, opac, fără licitații. Nu ne rămâne decât să fim cu ochii pe ei. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru fiecare leu cheltuit se va primi chitanta. DNA si peste 50 de ani poate verifica tot ce s-a cheltuit azi. Cum poti sa zici ca dispar bani cand in permanenta ai actele cine functionar public si ce a cumparat.
    • Like 0
    • @ Ioannis Karathomas
      Experienta arata ca pina acum nu prea s-a intimplat asa. Vezi procesele tortionarilor, care au batut si au omorit si au schingiuit la greu. Asa ca in privinta lui DNA...nu cred ca e corect sa avem mari asteptari.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult