Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Atât timp cât tinerii nu votează, să nu aștepte să fie băgați în seamă

cap la cap

În cea mai recentă ediție a emisiunii „Cap la cap”, Cristian Tudor Popescu și Anca Simina au abordat un subiect inexistent în presa românească: tinerii. Este vorba despre atitudinea pe care o au în situații precum cea petrecută în sala de judecată de la Mangalia, când judecătoarea care avea în vedere tragedia de la 2 Mai a cerut buletinul uneia dintre victimele decedate, și participarea lor la vot. CTP a spus că mulți tineri vor considera catastrofa profesională comisă de doamna în cauză „cool”. Ca răspuns, Anca Simina a apreciat că sunt capabili de revoltă, argument cu care gazetarul nu a fost de acord. Înainte de orice, haideți să analizăm generația tânără. Am putea spune că e divizată în trei grupe:

1. Cei mulți, care trăiesc exclusiv pe rețelele de socializare și își lasă viața guvernată de ele.

2. O categorie mai restrânsă, unde tinerii au habar cine e prim-ministru și știu că dacă te droghezi și te urci la volan ajungi la închisoare.

3. Elita. David Popovici, Rareș-Andrei Păuna și alții ca ei. 

Tinerii indicați de CTP, care au considerat mișto faptul că judecătoarea a chemat la apel un decedat, sunt în prima categorie. Cum spuneam, pentru ei, tot ce nu înseamnă Tik-tok, Instagram și mai nou Threads – ce Dumnezeu o mai fi și prostia aia, un fel de Twitter cu buget redus? – nu contează. E de mirare că au aflat știrea cu judecătoarea. Din păcate, ei sunt majoritari în generația tânără. Au o capacitate de speculă superioară bișnițarilor din anii ’90, treaba lor, încă de prin gimnaziu, este să își prostească părinții folosindu-se de modul strâmb prin care funcționează școala pentru a fi lăsați în lumea lor, aia de pe rețelele de socializare. Pot fi reperați ușor: concentrarea lor este redusă la un minut, folosesc „gen” la fiecare trei cuvinte și sunt studenți la vreo facultate umanistă, unde au intrat cu diploma de BAC. Își fac poze cu telefonul în mod obsesiv și au aparatul critic al unui copil de 12 ani. Motivul pentru care reacția e de hăhăială în fața unui act ca cel al judecătoarei este pentru că ei nu trăiesc cu conștientizarea lumii reale. Așa cum Vlad Pascu nu și-a pus problema că este ilegal să te droghezi și să te sui la volan. Pentru ei, termeni ca „ilegal” sunt chestiuni abstracte. Vorbim aici de o realitate paralelă, un fenomen extrem de periculos, pentru că ei știu un singur lucru: scroll, scroll, Selly, scroll, scroll, gen.

Situația în categoria de mijloc e nuanțată. Aici vorbim de tineri care au habar într-o oarecare măsură despre ce e în jurul lor. Unii dintre ei vor să se implice civic, dar nu sunt în stare să o facă deloc cum trebuie. În categoria asta intră Erika Isac, autoarea cântecului „Macarena”, care a scandalizat atâta lume. Mesajul nu poate fi contrazis, asta e clar, dar forma, modul în care a fost transmis a dus la efectul invers. Erika a reușit să transmită mesajul doar către cei care sunt de acord cu el, făcând astfel demersul nu numai inutil, ci dăunător, pentru că a dat liber unora ca Mihail Neamțu să spună „Vedeți, tinerii din ziua de azi...unde sunt valorile conservatoare?” Pe mine nu trebuie să mă convingă Erika Isac de faptul că există agresori sexuali în țara asta, ci pe cei care se uită în gura lui Neamțu. O altă greșeală pe care o face categoria asta, de altfel, repet, cu intenții bune, este că pleacă de la premisa că generațiile mai bătrâne trebuie automat aruncate peste bord, ignorate și, dacă tot ne-am apucat, huiduite. Asta a pățit jurnalistul Tiberiu Lovin pe Facebook, care a comentat un mesaj video al unei tinere care vorbea – e mult spus vorbea, a pronunțat „gen” de 12 ori în aproape trei minute – despre situația economică din România și prețul crescut al chiriilor. Avea dreptate, dar, din nou, s-a adresat exclusiv celor care sunt oricum de acord cu ea. Tiberiu Lovin a făcut câteva mențiuni pe marginea mesajului și s-a trezit catalogat drept „comunist”. Și mai e un lucru: deși vor să se implice, fac aceeași greșeală pe care o fac și părinții lor și își iau informațiile sub forma unor opinii venite de la câte un guru. Dacă tatăl se uită la Badea sau Chireac, puștiul se uită la Faiăr Silviu, care vorbește despre cât de rele sunt corporațiile și cum stânga salvează lumea, dar are campanii cu Pepsi și ING. Îi vezi distribuind postări anti-Israel, ca așa au văzut la Faiăr, dar dacă le ceri să îți arate Palestina pe hartă, se uită în dreptul Africii de Sud. Să ne înțelegem, ei vorbesc despre stânga, dar nu i-au citit pe Marx sau Gramsci. Bine, alternativa sunt tinerii care dorm cu poza lui Zdrelea Codreanu sub pernă, îl plâng în același timp pe Antonescu, au o varză de dictaturi în cap și se bat pe stadion, deci știm cu toții cu cine votează. 

Cât privește ultima categorie, ar fi penibil să explic de ce David Popovici e cel mai important tânăr din țara asta.

Am făcut exemplificarea asta pentru a putea vorbi despre votul tinerilor, menționat de Anca Simina în emisiune. Tinerii trebuie să înțeleagă un lucru: nimănui nu-i pasă de tine. Niciun politician nu este interesat de bunăstarea ta. Pentru a-l face să fie interesat, trebuie să-l forțezi. Ca să-l forțezi, trebuie să fie dependent de votul tău. În acest moment, pe politicieni nu-i interesează că un tânăr nu-și poate permite o chirie din salariul de debutant, pentru că tânărul nu votează. În schimb, dacă 70% dintre tineri ar vota, politicienii și-ar face campaniile în mall-uri. L-am vedea pe Ciolacu la AFI, vorbind cu tinerii care stau la coadă la cinema, și pe Rareș Bogdan agitându-și batistuța tricoloră pe la Apollo. Atât timp cât tinerii nu votează, să nu aștepte să fie băgați în seamă.

Acestea fiind spuse, CTP are dreptate când vine vorba de tineri. De ce? Pentru că celor mai mulți nu le pasă, din păcate.

P.S. Apropo de revoltă, m-a întrebat o colegă de generație care e scopul asociațiilor de studenți, că ea le vede inutile. I-am spus că în anii ’90 le scoteau peri albi miniștrilor, protestau cu notele de la admitere la gât și scandau „nu vrem să fim genii!” Acum, Dumnezeu cu mila.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • R. Ionut R. Ionut check icon
    Din pacate problema nu este numai cu tinerii, sunt si unii trecuti de 20-25 de ani care au fost dirijati catre mesajul "toti sunt la fel, nu are rost sa votez".
    • Like 0
  • Maic check icon
    Și despre noi se spunea același lucru, că nu semănăm cu înaintașii noștri și o să vindem țara pe chibrituri.
    In parte adevărat, s-a vândut țara pe chibrituri in anii '90 dar tot noi am ieșit în stradă atunci, e adevărat nu toți ci mai ales cei fără certificate de revoluționari.
    Și când am văzut cum tot vin minerii am plecat în alte zări. Dar am stat șapte ore la coadă să-l votăm pe Klaus in 2014 !
    Acum ce le cerem tinerilor?
    Să creadă în continuare minciunile pe care le-am crezut noi arunci?
    Nu ar trebui întâi să le și arătăm ceva, orice?!
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult