Atrocitățile comise de ruși în Bucha: zeci de oameni uciși în plină stradă, gropi comune. Imagini cu puternic impact emoțional

Foto: Ronaldo Schemidt/ AFP/ Profimedia

Atrocitățile comise de militarii ruși în Bucha, în apropierea Kievului, au ieșit la iveală după ce armata ucraineană a redobândit controlul asupra orașului. Pe o singură stradă, au fost găsite cadavrele a cel puțin 20 de civili, unul cu mâinile legate la spate. Imaginile din Bucha sunt insuportabil de privit. Însă am decis să le publicăm pentru că nu putem să întoarcem privirea de la crimele odioase comise împotriva atâtor oameni nevinovați. Potrivit procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, cadavrele a 410 civili au fost găsite în teritoriile din apropierea Kievului recent eliberate de armata ucraineană.

 

Foto: Ronaldo Schemidt/ AFP/ Profimedia

În Bucha, străzile și șoselele erau pline de cadavre, a spus pentru AFP primarul Anatoli Fedoruk - bărbați, femei și chiar un băiat în vârstă de 14 ani.

 

Foto: Ronaldo Schemidt/ AFP/ Profimedia

„Toți acești oameni au fost uciși, împușcați”, a spus Fedoruk. Încercau pur și simplu să scape din oraș și au fost omorâți, a declarat el, potrivit Al Jazeera.

 

Foto: Ronaldo Schemidt/ AFP/ Profimedia

În timpul retragerii, rușii au distrus totul în cale, au ucis civili nevinovați și, potrivit autorităților ucrainene, au pus mine în trupurile neînsuflețite. Imaginile publicate de Profimedia arată întreaga oroare.

Foto: Ronaldo Schemidt/ AFP/ Profimedia

Un bărbat, îmbrăcat în geacă și blugi, a fost ucis în timp ce mergea pe bicicletă. În moarte, are încă bicicleta între picioare și o mână pe ghidon. Un altul a fost secerat tot lângă bicicleta lui. 

Foto: Ronaldo Schemidt/ AFP/ Profimedia

Ministrul de Externe al Ucrainei: „Masacrul de la Bucha a fost deliberat”

„Masacrul din Butcha a fost deliberat. Rușii vor să elimine cât mai mulți ucraineni. Trebuie să-i oprim și să-i dăm afară. Cerem noi sancțiuni devastatoare din partea G7 ACUM”, a scris Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, pe Twitter, alături de fotografii cu cadavre împrăștiate pe străzile din oraș. 

Fotografiile postate de Kuleba pot fi vizualizate aici.

Charles Michel, președintele Consiliului European, șocat de atrocitățile comise de ruși

Foto: Getty Images

Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat șocat de crimele pe care rușii le-au comis la Bucha. „Șocat de imaginile obsedante cu atrocitățile comise de armata rusă în Bucha.

UE ajută #Ucraina și ONG-urile în adunarea dovezilor necesare pentru urmărirea în instanțele internaționale.

Mai multe sancțiuni și mai mult sprijin UE sunt drum”, a scris Michel într-o postare pe Twitter.

Klaus Iohannis: Toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească

Președintele Klaus Iohannis a spus că toți cei vinovați trebuie să plătească. „Invazia rusă asupra Ucrainei are consecințe teribile, de nedescris - imaginile din Bucha și alte orașe din Ucraina trebuie să fie o reamintire pentru întreaga lume că trebuie să oprim această agresiune ilegală și că toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească! Justiția internațională trebuie să prevaleze!”, a scris el pe Twitter.

Și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a cerut xa autorii atrocităţilor comise în Ucraina  să fie traşi la răspundere de Curtea Internaţională de Justiţie.

„Condamn cu tărie atrocităţile oribile comise în Bucha şi în alte oraşe din Ucraina ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Toţi autorii unor astfel de crime internaţionale trebuie să fie traşi la răspundere de Curtea Internaţională de Justiţie. România sprijină pe deplin o anchetă amănunţită făcută de Curtea Internaţională de Justiţie”, a scris Aurescu, duminică, pe Twitter.

Macron: „Autoritățile ruse vor trebui să răspundă pentru aceste crime”

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat pe Twitter că imaginile cu civilii ucisi din Bucha sunt „de nesuportat”.

„Autoritățile ruse vor trebui să răspundă pentru aceste crime”, a spus Macron.

Ursula von der Leyen: Autorii crimelor de război vor fi trași la răspundere

Foto: Profimedia

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat, la rândul său, pe Twitter, în fața ororilor de nedescris comise de ruși. „Sunt consternată de rapoartele referitoare ororile de nedescris din zonele din care Rusia se retrage.

Este nevoie urgentă de o anchetă independentă.

Autorii crimelor de război vor fi trași la răspundere”, a scris ea.

Cancelarul german Olaf Scholz acuză Rusia de „crime”

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut ca organizațiilor internaționale precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii să li se acorde acces în Ucraina „pentru a documenta în mod independent atrocitățile”.

El a adăugat: „Aceste crime comise de armata rusă trebuie investigate fără încetare”. Potrivit Deutsche Welle, Scholz a calificat imaginile din Bucha cu civili morți pe străzi drept „îngrozitoare și înfiorătoare” și a pledat pentru încetarea luptelor.

Maia Sandu: Moldova condamnă cu fermitate aceste crime împotriva umanității

Foto: Getty Images

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că 4 aprilie va fi zi de doliu național în memoria victimelor ucrainene: „Suntem șocați, alături de o lume întreagă, de masacrul din orașul Bucea de lângă Kyiv. Moldova condamnă cu fermitate aceste crime împotriva umanității, la fel cum condamnă acest război ilegal și neprovocat, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Vom declara pentru mâine, 4 aprilie 2022, zi de doliu național în memoria tuturor vieților nevinovate pierdute, în ultimele 39 de zile, în Ucraina”.

Stoltenberg:  „O cruzime împotriva civililor cum nu s-a mai văzut în Europa de zeci de ani”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat într-o intervenţie la CNN crimele de la Bucea drept „o cruzime împotriva civililor cum nu s-a mai văzut în Europa de zeci de ani”. “Este îngrozitor şi absolut inacceptabil faptul că civili sunt luaţi ca ţintă şi ucişi. Asta doar subliniază importanţa faptului că acest război trebuie să se termine”, a afirmat Stoltenberg, potrivit News.ro..

Carla Del Ponte cere un mandat de arestare internațional pe numele lui Vladimir Putin

Fostul procuror internaţional Carla Del Ponte a cerut Curţii Penale Internaţionale să emită cât mai repede un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, ca urmare a crimelor comise în Ucraina, relatează Digi24.

Foto: Ronaldo Schemidt/ AFP/ Profimedia

„Putin este un criminal de război”, a declarat, într-un interviu acordat cotidianului Le Temps, jurista care a investigat crime de război în Rwanda şi în fosta Iugoslavie.

Emiterea unui mandat de arestare internaţional este necesară pentru ca Putin şi alţi lideri ruşi să răspundă pentru crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei, din 24 februarie, spune ea.

Cum sunt definite crimele de război potrivit legislației internaționale

Conform articolului 8 al Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, prin crime de război se înțelege:

a) infracţiunile grave la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, şi anume oricare dintre faptele menţionate mai jos, dacă ele se referă la persoane sau bunuri protejate de dispoziţiile convenţiilor de la Geneva:

(i) omuciderea intenţionată;

(ii) tortura şi tratamentele inumane, inclusiv experienţele biologice;

(iii) fapta de a cauza cu intenţie suferinţe mari sau de a vătăma grav integritatea fizică ori sănătatea;

(iv) distrugerea şi însuşirea de bunuri, nejustificate de necesităţi militare şi executate pe scară largă într-un mod ilicit şi arbitrar;

(v) fapta de a constrânge un prizonier de război sau o persoană protejată să servească în forţele unei puteri inamice;

(vi) fapta de a priva cu intenţie un prizonier de război sau oricare altă persoană protejată de dreptul său de a fi judecată regulamentar şi imparţial;

(vii) deportarea sau transferul ilegal ori detenţia ilegală;

(viii) luarea de ostatici;

b) celelalte violări grave ale legilor şi cutumelor aplicabile conflictelor armate internaţionale în cadrul stabilit al dreptului internaţional, şi anume una dintre faptele ce urmează:

(i) fapta de a lansa intenţionat atacuri împotriva populaţiei civile în general sau împotriva civililor care nu participă direct la ostilităţi;

(ii) fapta de a lansa intenţionat atacuri împotriva bunurilor cu caracter civil, adică a celor care nu sunt obiective militare;

(iii) fapta de a lansa intenţionat atacuri împotriva personalului, instalaţiilor, materialului, unităţilor sau vehiculelor folosite în cadrul unei misiuni de ajutor umanitar sau de menţinere a păcii conform Cartei Naţiunilor Unite, cu condiţia ca acestea să aibă dreptul la protecţia pe care dreptul internaţional al conflictelor armate o garantează civililor şi bunurilor cu caracter civil;

(iv) fapta de a lansa intenţionat un atac ştiind că el va cauza în mod incidental pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei civile, răniri ale persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau daune extinse, de durată şi grave, mediului înconjurător care ar fi vădit excesive în raport cu ansamblul avantajului militar concret şi direct aşteptat;

(v) fapta de a ataca sau bombarda, prin orice mijloace, oraşe, sate, locuinţe sau construcţii care nu sunt apărate şi care nu sunt obiective militare;

(vi) fapta de a omorî sau de a răni un combatant care, după ce a depus armele sau nemaiavând mijloace de a se apăra, s-a predat fără condiţii;

(vii) fapta de a utiliza pe nedrept pavilionul parlamentar, drapelul sau insignele militare şi uniforma inamicului sau ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi semnele distinctive prevăzute de convenţiile de la Geneva şi, făcând aceasta, de a cauza pierderi de vieţi omeneşti sau răniri grave;

(viii) transferarea, direct sau indirect, de către o putere ocupantă, a unei părţi a populaţiei sale civile, în teritoriul pe care ea îl ocupă, sau deportarea ori transferarea în interiorul sau în afara teritoriului ocupat a totalităţii sau a unei părţi a populaţiei din acest teritoriu;

(ix) fapta de a lansa intenţionat atacuri împotriva clădirilor consacrate religiei, învăţământului, artei, ştiinţei sau acţiunii caritabile, monumentelor istorice, spitalelor şi locurilor unde bolnavii sau răniţii sunt adunaţi, cu condiţia ca aceste construcţii să nu fie obiective militare;

(x) fapta de a supune persoanele unei părţi adverse căzute în puterea sa la mutilări ori la experienţe medicale sau ştiinţifice de orice fel, care nu sunt motivate de un tratament medical, dentar sau spitalicesc, nici efectuate în interesul acestor persoane, ci care atrag moartea acestora sau le pun grav sănătatea în pericol;

(xi) fapta de a omorî sau răni prin trădare indivizi aparţinând naţiunii sau armatei inamice;

(xii) fapta de a declara că nu va fi îndurare pentru învinşi;

(xiii) fapta de a distruge sau de a confisca bunurile inamicului, în afară de cazurile în care aceste distrugeri sau confiscări ar fi imperios ordonate de necesităţile războiului;

(xiv) fapta de a declara stinse, suspendate sau inadmisibile în justiţie drepturile şi acţiunile cetăţenilor părţii adverse;

(xv) fapta unui beligerant de a constrânge cetăţenii părţii adverse să ia parte la operaţiunile de război îndreptate împotriva ţării lor, chiar dacă ei erau în serviciul acestui beligerant înainte de începerea războiului;

(xvi) jefuirea unui oraş sau a unei localităţi, chiar luate cu asalt;

(xvii) fapta de a utiliza otravă sau arme otrăvitoare;

(xviii) fapta de a utiliza gaze asfixiante, toxice sau asimilate şi orice lichide, materii sau procedee analoage;

(xix) fapta de a utiliza gloanţe care se dilată sau se aplatizează cu uşurinţă în corpul uman, cum sunt gloanţele al căror înveliş dur nu acoperă în întregime mijlocul sau sunt perforate de tăieturi;

(xx) fapte de a folosi arme, proiectile, materiale şi metode de luptă de natură să cauzeze daune de prisos sau suferinţe inutile ori de a acţiona fără discriminare cu violarea dreptului internaţional al conflictelor armate, cu condiţia ca aceste arme, proiectile, materiale şi metode de luptă să facă obiectul unei interdicţii generale şi ca ele să fie înscrise într-o anexă a prezentului statut, pe cale de amendament adoptat potrivit dispoziţiilor art. 121 şi 123;

(xxi) atingerile aduse demnităţii persoanei, îndeosebi tratamentele umilitoare şi degradante;

(xxii) violul, sclavajul sexual, prostituţia forţată, graviditatea forţată, astfel cum aceasta a fost definită la art. 7 paragraful 2 lit. f), sterilizarea forţată sau orice altă formă de violenţă sexuală constituind o infracţiune gravă la convenţiile de la Geneva;

(xxiii) fapta de a utiliza prezenţa unui civil sau a unei alte persoane protejate pentru a evita ca anumite puncte, zone sau forţe militare să nu fie ţinta operaţiunilor militare;

(xxiv) fapta de a lansa intenţionat atacuri împotriva clădirilor, materialului, unităţilor şi mijloacelor de transport sanitar şi a personalului care foloseşte, conform dreptului internaţional, semnele distinctive prevăzute de convenţiile de la Geneva;

(xxv) fapta de a înfometa în mod deliberat civili, ca metodă de război, privându-i de bunurile indispensabile supravieţuirii, inclusiv împiedicându-i intenţionat să primească ajutoarele prevăzute de convenţiile de la Geneva;

(xxvi) fapta de a proceda la recrutarea şi înrolarea copiilor de vârstă mai mică de 15 ani în forţele armate naţionale sau de a-i face să participe activ la ostilităţi;

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp