Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Atunci și acum. Asemănări izbitoare între cum arăta lumea în urmă cu 100 de ani, în timpul pandemiei de gripă spaniolă, și cum arată astăzi, în timpul crizei COVID-19

În urmă cu un secol, gripa spaniolă a făcut între 50 și 100 de milioane de victime pe tot globul. Pentru a limita răspândirea virusului și pentru a putea trata numărul mare de bolnavi, autoritățile au luat o serie de măsuri asemănătoare cu cele luate astăzi: oamenii purtau măști de protecție, străzile și mijloacele de transport erau igienizate, halele și depozitele erau transformate în spitale de campanie. 

Imaginile din arhiva Profimedia arată similitudini izbitoare între ce se întâmpla atunci și ce se întâmplă astăzi: de la oamenii care confecționează măști de protecție și curierii aflați la datorie până la trupurile celor decedați încărcate în camioane.

Diferența majoră este mortalitatea, mult mai mică în cazul COVID-19, decât în cazul maladiei de acum un secol. 

Este interesant însă felul similar al oamenilor de a reacționa la provocări majore legate de sănătatea publică, la o sută de ani distanță.

Vă prezentăm mai jos o galerie de imagini de atunci și de acum:

Spitalele temporare amenajate în clădiri cu încăperi mari

1918. SUA. Sursa: GL Archive / Alamy / Alamy / Profimedia

2020. Spania. Sursa: PIERRE-PHILIPPE MARCOU / AFP / Profimedia

Medicii și asistentele la căpătâiul pacienților

1918. SUA. Sursa: Science Photo Library / Sciencephoto / Profimedia

2020. Bergamo, Italia. Sursa: Piero CRUCIATTI / AFP / Profimedia

Măștile nu sunt suficiente și se fac eforturi mari pentru confecționarea materialelor de protecție

1918. Sursa: Niday Picture Library / Alamy / Alamy / Profimedia

2020. Austria. Sursa: BARBARA GINDL / AFP / Profimedia

Medicii și asistentele, eroii pandemiei

1918. SUA. Medici adunați în fața unui spital militar din statul New York.  Sursa: / Everett / Profimedia

2020. Spania. Personalul medical aplaudat de trecători în fața spitalului din Burgos. Sursa: CESAR MANSO / AFP / Profimedia

Distanțare socială și măsuri de protecție în transportul public

1918. SUA: Un conductor din Seattle îi interzice unui călător fără mască accesul în tramvai. Sursa: Niday Picture Library / AlamyColecția: Alamy

2020, Cehia: Călători purtând mască într-un tramvai din Praga. Sursa: CTK / Alamy / Alamy / Profimedia

Teatrele și cinematografele sunt închise

1918. Sursa: Mary Evans / Media Drum Images / Mary Evans Picture Librar / Profimedia

2020. Sursa: Cristiano Minichiello / Avalon Editorial / Profimedia

Măștile sunt văzute drept o cale pentru a ține sub control răspândirea pandemiei

1918. Unul dintre personajele din imagine are o pancartă cu mesajul „Poartă o mască!” Sursa: Niday Picture Library / Alamy / Alamy / Profimedia

2020. Sursa:  Iliya Pitalev / Sputnik / Profimedia

Străzile sunt curățate, iar lucrătorii poartă costume de protecție

1918, SUA. Un măturător poartă mască de protecție în New York.

2020, Franța. Un lucrător de la salubritate dezinfectează străzile

Meserii fără pauză. Atunci, ca și acum, poștașii erau la datorie

1918. Sursa: Science Photo Library / Sciencephoto / Profimedia

2020. Poștaș din Marea Britanie. Sursa: Gareth Fuller / PA Images / Profimedia

Mesaje de informare a populației, în care sunt comunicate măsurile de igienă ce pot fi luate pentru limitarea răspândirii pandemiei.

1918. Sursa: GL Archive / Alamy / Alamy / Profimedia

2020: Sursa: Paco Freire/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Polițiștii și militarii echipați cu măști

1918. SURSA Royston Leonard / mediadrumworld / Media Drum World / Profimedia

2020: amer ghazzal / Alamy / Alamy / Profimedia

Trupurile neînsuflețite, transportate cu camioane

1918, SUA. Trupuri neînsuflețite luate dintr-o casă din St. Louis, Missouri de o echipă a Crucii Roșii. Sursa: St. Louis Post-Dispatch / Zuma Press / Profimedia

2020, Italia. În Bergamo, trupruile celor decedați sunt transportate cu camioanele armatei. Sursa: Cozzoli/Fotogramma/Ropi / Zuma Press / Profimedia

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult