foto Profimedia
Astăzi încerc să explic despre cum s-a schimbat impozitarea clădirilor pentru persoanele fizice în 2026. Vom intra în suficiente detalii pentru a înțelege împreună ecuația, dar fără a deveni prea dificil de urmărit.
Impozitul este format din două componente: (1) valoarea impozabilă – formulă stabilită prin Codul Fiscal și calculată efectiv de Primării și (2) cota de impozitare stabilită ca interval minim-maxim de către Parlament și ca valoare punctuală de către consiliile locale. Impozitul este rezultatul înmulțirii celor două.
Prima sursă a creșterii impozitelor este decizia de a indexa baza impozabilă cu rata inflației. Astfel, în 2016 era 1.000 lei/mp, din 2026 este 2.677 lei/mp.
Aceasta se indexează la rândul ei cu doi coeficienți: rang de localitate și zona din localitate. Însă formula acestora prevăzută în Lege a rămas neschimbată, deci nu are impact asupra creșterilor constatate în prezent.
A doua sursă a creșterii impozitelor este eliminarea coeficienților de reducere aplicați bazei impozabile în trecut, respectiv de 10% pentru clădiri mai vechi de 30 de ani, 30% pentru cele mai vechi de 50 de ani, până la 50% pentru clădiri mai vechi de 100 de ani sau reducerii aplicate pentru blocuri cu peste 3 etaje și 8 apartamente.
Aici discuțiile sunt împărțite. Da, este adevărat că și clădirile vechi continuă să-și crească valoarea de piață, însă nu la același nivel cu cele nou construite, lucru cât se poate de normal. Totuși clădirile vechi suferă o depreciere de uzură, confort și durabilitate care ar putea fi integrată în metoda de calcul pe baze corecte și proporționale realității.
O a treia sursă indirectă a creșterii impozitelor este interdicția de a scădea cota de impozitare. Altfel spus, pentru 2026, deși primăriile pot selecta cota de impozitare din intervalul precizat de Lege, respectiv între 0,08% și 0,2%, acestea nu pot stabili o cotă inferioară celei din 2025. Prin urmare, sumele cresc în mod obligatoriu.
În cazul clădirilor nerezidențiale deținute de persoane fizice, se menține sistemul de stabilire a valorilor impozabile prin rapoarte de evaluare. Cota de impozitare este selectată tot de către UAT-uri din intervalul 0,2% și 1,3%.
Iar pentru clădirile mixte deținute de persoanele fizice se menține sistemul actual de calcul al impozitelor. Nici în aceste cazuri nu este permisă adoptarea unei cote mai mici față de cea din anul precedent.
Câteva exemple. Pentru apartamentele sub 30 de ani vechime impozitul poate crește de circa 1,8 ori. Pentru apartamentele de peste 30 de ani vechime impozitul poate crește de circa 2,3 ori. Pentru apartamentele de peste 50 de ani vechime poate crește de circa 3 ori. Pentru case creșterea va fi între 70 și 90%.
Este important să înțelegem că această formulă, desigur, încă perfectibilă, ne asigură mai multă încredere din partea finanțatorilor internaționali, îndeplinește criteriile PNRR de continuare a finanțărilor europene și oferă șansa administrațiilor locale de a-și reduce dependența de finanțările obținute sau nu din bugetul național. Acum totul depinde de autoritățile locale dacă vor face dovada unor buni gospodari în utilizarea cu înțelepciune și eficiență a banilor suplimentari și a livra oamenilor o calitate a vieții și a serviciilor publice superioară celei din trecut.
Articol publicat pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
”E foame de bani, e foame de bani băieți
......
Lumea tre' să vadă ce fel de băieți sunteți!”