Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pachetul 2 de măsuri de reformă: Impozitarea clădirilor în 2026. Pentru apartamentele peste 30 de ani vechime în bloc de peste trei niveluri impozitul poate crește de circa 2,3 ori

cladiri de birouri - (Foto Jaap Arriens/ ddp USA/ Profimedia)

foto: Profimedia

Preambul

Modificările Codului fiscal propuse în cadrul Pachetului 2 de măsuri de reformă reprezintă o etapă tranzitorie înspre stabilirea valorii impozabile ca fiind valoarea de piață a proprietății.

Se impozitează în continuare distinct clădirea și terenul și nu se impozitează în ansamblu proprietatea imobiliară (clădire plus teren). Rămânem așadar la impozitul pe clădiri.

Cum se va finaliza tranziția vom discuta peste un an.

Cum arată noua modificare (presupunând că pachetul de măsuri va trece prin toate etapele legislative).

Clădiri rezidențiale – persoane fizice

Valoarea impozabilă este calculată tot de către primării, dar cu niște valori ajustate ale algoritmului din art 457 Cod fiscal. Ce era baza 1000 lei/mp în 2016 (1 ian) a devenit 2677 lei/mp (1 ian 2026). Creșterea corectă se calculează având în vedere că baza de 1000 lei a fost indexată până în anul 2025 cu rata inflației.

Cota de impozitare se selectează de către UAT-uri din același interval de cote prevăzute în CF (0,08 -0,2%) cu mențiunea că noua prevedere legislativă nu permite adoptarea unei cote mai reduse decât cea de anul trecut. Astfel, creșterea bazei de impozitare va conduce automat la creșterea impozitului.

Baza de impozitare crește și pentru apartamentele mai vechi și pentru cele într-un bloc cu mai mult de trei niveluri și opt apartamente. S-au eliminat reducerile anterioare.

Clădiri nerezidențiale – persoane fizice

Se menține sistemul de stabilire a valorilor impozabile prin rapoarte de evaluare.

Cota de impozitare se selectează de către UAT-uri din același interval de cote prevăzute în CF (0,2 – 1,3%) cu mențiunea că noua prevedere legislativă nu permite adoptarea unei cote mai reduse decât cea de anul trecut.

S-a eliminat cota de impozitare fixă de 0,4% pentru clădirile agricole. Dacă nu se mai face distincție între clădiri agricole și alte clădiri nerezidențiale, și cotele de anul trecut nu pot fi micșorate, pentru clădirile agricole va urma o creștere a impozitelor de minim două ori.

Clădiri rezidențiale – persoane juridice

A fost eliminată această categorie de clădiri. Astfel toate clădirile aflate în patrimoniul unei firme sunt considerate nerezidențiale și vor fi tratate că atare, atât prin stabilirea valorilor impozabile (evaluatorii aplică standardele în vigoare și nu algoritmul din articolul 457 CF) cât și prin cotele de impozitare.

Clădiri nerezidențiale – persoane juridice

Se menține sistemul de stabilire a valorilor impozabile prin rapoarte de evaluare.

Cota de impozitare se selectează de către UAT-uri din același interval de cote prevăzute în CF (0,2 – 1,3%) cu mențiunea că noua prevedere legislativă nu permite adoptarea unei cote mai reduse decât cea de anul trecut.

S-a eliminat cota de impozitare fixa de 0,4% pentru clădirile agricole. Dacă nu se mai face distincție între clădiri agricole și alte clădiri nerezidențiale, și cotele de anul trecut nu pot fi micșorate, pentru clădirile agricole va urma o creștere a impozitelor de minim două ori.

Clădiri mixte

Pentru persoane fizice se menține sistemul actual de calcul al impozitelor.

Pentru persoane juridice nu mai există noțiunea de clădire mixtă, pentru că s-a eliminat categoria de impozitare clădiri rezidențiale persoane juridice. 

Concluzie:

Cresc impozitele pentru toate locuințele diferit în funcție de vechime și tipul clădirii (vezi exemplele de mai jos). De minimum 1.88 ori. Maximum circa de 3 ori.

Cresc impozitele pe clădirile rezidențiale aparținând persoanelor juridice.

Cresc impozitele pe clădirile agricole.

Exemple

  • Pentru apartamentele sub 30 de ani vechime în blocuri sub trei niveluri și mai puțin de 8 apartamente impozitul poate crește de circa 1,8 ori.
  • Pentru apartamentele peste 30 de ani vechime în bloc de peste trei niveluri și peste 8 apartamente impozitul poate crește de circa 2,3 ori.
  • Pentru apartamentele peste 50 de ani vechime în bloc de peste trei niveluri și 8 apartamente impozitul poate crește de circa 3 ori.
  • Pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor juridice impozitul poate crește de circa 5 ori (prin mutarea cotei de la 0,2 la 1 la sută)
  • Pentru clădirile agricole indiferent de proprietar impozitul poate crește de circa 2,5 ori.

articol publicat anterior pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alin check icon
    Si cum facem . Prima casa pt bloc nou? Demolat ala vechi si plata pt unul nou ? In ce conditii? Similar la masini noi ce nu tin dupa garantie ? Si statul da 3 % din valoare da ne rupe cu taxe ?
    Nu tine nici cu vrajeli euro. Tara ce importa practic tot si e in ue motorina 1.25 eur la noi 1,6 eur.
    La noi doar prostie si hotie.
    • Like 0


Îți recomandăm

Nicușor Dan AP

Tudor Postelnicu, Ministru de Interne de tristă amintire al lui Nicolae Ceauşescu (1987-1989) şi fost şef al Securităţii comuniste (1978-1989), nu a rămas în istorie prin cine ştie ce ispravă, ci printr-o vorbă memorabilă rostită în timpul uneia din şedinţele procesului intentat, în 1990, foştilor demnitari comunişti: „Am fost un dobitoc”, a grăit acesta în încercarea de a se debarasa de trecutul nu tocmai onorant. Cu toţii facem alegeri proaste în viaţă. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult