Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Taxe pentru ploșnițe la Biblioteca Națională

Biblioteca Națională

Foto - Inquam Photos/ George Călin

L-am urmărit pe dl. Daniel Dăianu afirmând că este o naivitate să crezi că pot fi reduse cheltuielile statului, prin urmare singura soluție realistă este creșterea impozitelor.

Ba nu! Stoparea risipei, scăderea cheltuielilor și eficientizarea statului este cât se poate de realistă. Am făcut-o eu, deci o pot face și alții; am făcut-o într-un loc, deci se poate generaliza.

Susțin eliminarea dublei măsuri și impozit proporțional pentru toată lumea, însă cetățenii trebuie să vadă ca banii pe care îi plătesc statului finanțează adevărate BUNURI publice, nu RELE publice. Poftim rușine națională, Biblioteca Națională a fost închisă din cauza ploșnițelor. Păi pentru ce plătim taxe, pentru ploșnițe?

Pe de o parte, este adevărat că între 2010 și 2023 colectarea taxelor s-a înrăutățit:

- înainte de criza din 2009-2010, veniturile fiscale erau aproximativ 18% din PIB;

- înainte de pandemie, erau 15% din PIB; anul trecut, excepțional prin inflația ridicată care a ajutat colectarea, veniturile fiscale au fost de 15,7% din PIB.

Deci sistemul fiscal a fost făcut pilaf.

Pe de altă parte, ne putem întreba cum ar fi arătat România dacă nu ar fi scăzut unele taxe (TVA) și nu ar fi extins exceptările de la impozitare? Ar fi arătat mai săracă decât astăzi, firește. Cu afaceri mai mici, cu număr de salariați mai mic, cu economie subterană mai mare, încă și mai depopulată decât este.

Pe fond, creșterea taxelor este Viagra pentru guvern, îi va sălta veniturile pe termen scurt. Însă pe termen lung, nu, așa cum știm din experiența anilor 2010. Iar din perspectivă societală, din perspectiva dezvoltării economice, va fi dăunătoare. Creșterea taxelor pur și simplu nu are legătură cu dezvoltarea. România are nevoie nu de creșterea taxelor, ci de creșterea calității instituțiilor. Abia după ce vom avea instituții mai bune statul va fi în stare să cheltuiască mai eficient, românii vor fi încurajați să rămână în țară, capitalul va fi stimulat să se acumuleze.

Creșterea taxelor, considerată de unii drept singura soluție „realistă" la problema deficitului bugetar, este de fapt o soluție miopică, care nu rezolvă nimic pe termen lung. La fel cum inflația - un impozit ascuns - de anul trecut nu a rezolvat nimic, nici creșterea oficială a impozitelor nu va rezolva pe termen lung deficitul bugetar.

Studiu de caz: creșterea taxelor pe proprietăți.

O propunere vizează creșterea taxării locuințelor foarte scumpe. Pe principiul: bogații să plătească. Nu contează că măsura va aduce puțini bani la buget, ea intrând mai degrabă la categoria "Propagandă", pentru a camufla creșterile adevărate de taxe care se preconizează, TVA și contribuții sociale. Unii chiar se bucură când aud că îi chinuim pe bogați.

Vai, câtă naivitate! De parcă bogații ar fi bătrânii neputincioși din lagărele din Voluntari, care să stea să fie chinuiți, fiscal desigur, de către "oamenii de bine" din fruntea țării.

Ce nonsens! Bogații vor pleca cu banii și vor acumula proprietăți în alte țări. Un exemplu îl reprezintă chiar directorul Transgaz, de o viață la stat, care are o avere impresionantă, printre care un apartament în Dubai. Impozitează-l pe ăsta dacă poți!

Doar Dorel și Gogâie cred că bogații vor sta ca proștii să plătească taxe. Bogații nu sunt Gogâie. Creșterea taxării proprietăților scumpe va antrena fuga capitalului.

Acesta este doar unul din efectele creșterii impozitării.

Însă chiar și presupunând că bogații vor sta să fie taxați (ceea ce este o absurditate), cui îi folosește acest lucru? Să plătească taxe mai mari pentru ce? Pentru Biblioteca Națională infestată de ploșnițe? Pentru ploșnițele din ministere, din primării, din DGASPC-uri? Cu ce ajută asta România pe termen lung?

Socialiștii ar face bine să-și bage mințile în cap și să nu se mai gândească cum să omoare capra vecinului, că asta nu e vreo dovadă nici de inteligență, nici de umanitate, ci să încerce să facă instituțiile statului mai bune, mai eficiente, mai prietenoase.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    cere daca ai cui!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult