Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Taxe pentru ploșnițe la Biblioteca Națională

Biblioteca Națională

Foto - Inquam Photos/ George Călin

L-am urmărit pe dl. Daniel Dăianu afirmând că este o naivitate să crezi că pot fi reduse cheltuielile statului, prin urmare singura soluție realistă este creșterea impozitelor.

Ba nu! Stoparea risipei, scăderea cheltuielilor și eficientizarea statului este cât se poate de realistă. Am făcut-o eu, deci o pot face și alții; am făcut-o într-un loc, deci se poate generaliza.

Susțin eliminarea dublei măsuri și impozit proporțional pentru toată lumea, însă cetățenii trebuie să vadă ca banii pe care îi plătesc statului finanțează adevărate BUNURI publice, nu RELE publice. Poftim rușine națională, Biblioteca Națională a fost închisă din cauza ploșnițelor. Păi pentru ce plătim taxe, pentru ploșnițe?

Pe de o parte, este adevărat că între 2010 și 2023 colectarea taxelor s-a înrăutățit:

- înainte de criza din 2009-2010, veniturile fiscale erau aproximativ 18% din PIB;

- înainte de pandemie, erau 15% din PIB; anul trecut, excepțional prin inflația ridicată care a ajutat colectarea, veniturile fiscale au fost de 15,7% din PIB.

Deci sistemul fiscal a fost făcut pilaf.

Pe de altă parte, ne putem întreba cum ar fi arătat România dacă nu ar fi scăzut unele taxe (TVA) și nu ar fi extins exceptările de la impozitare? Ar fi arătat mai săracă decât astăzi, firește. Cu afaceri mai mici, cu număr de salariați mai mic, cu economie subterană mai mare, încă și mai depopulată decât este.

Pe fond, creșterea taxelor este Viagra pentru guvern, îi va sălta veniturile pe termen scurt. Însă pe termen lung, nu, așa cum știm din experiența anilor 2010. Iar din perspectivă societală, din perspectiva dezvoltării economice, va fi dăunătoare. Creșterea taxelor pur și simplu nu are legătură cu dezvoltarea. România are nevoie nu de creșterea taxelor, ci de creșterea calității instituțiilor. Abia după ce vom avea instituții mai bune statul va fi în stare să cheltuiască mai eficient, românii vor fi încurajați să rămână în țară, capitalul va fi stimulat să se acumuleze.

Creșterea taxelor, considerată de unii drept singura soluție „realistă" la problema deficitului bugetar, este de fapt o soluție miopică, care nu rezolvă nimic pe termen lung. La fel cum inflația - un impozit ascuns - de anul trecut nu a rezolvat nimic, nici creșterea oficială a impozitelor nu va rezolva pe termen lung deficitul bugetar.

Studiu de caz: creșterea taxelor pe proprietăți.

O propunere vizează creșterea taxării locuințelor foarte scumpe. Pe principiul: bogații să plătească. Nu contează că măsura va aduce puțini bani la buget, ea intrând mai degrabă la categoria "Propagandă", pentru a camufla creșterile adevărate de taxe care se preconizează, TVA și contribuții sociale. Unii chiar se bucură când aud că îi chinuim pe bogați.

Vai, câtă naivitate! De parcă bogații ar fi bătrânii neputincioși din lagărele din Voluntari, care să stea să fie chinuiți, fiscal desigur, de către "oamenii de bine" din fruntea țării.

Ce nonsens! Bogații vor pleca cu banii și vor acumula proprietăți în alte țări. Un exemplu îl reprezintă chiar directorul Transgaz, de o viață la stat, care are o avere impresionantă, printre care un apartament în Dubai. Impozitează-l pe ăsta dacă poți!

Doar Dorel și Gogâie cred că bogații vor sta ca proștii să plătească taxe. Bogații nu sunt Gogâie. Creșterea taxării proprietăților scumpe va antrena fuga capitalului.

Acesta este doar unul din efectele creșterii impozitării.

Însă chiar și presupunând că bogații vor sta să fie taxați (ceea ce este o absurditate), cui îi folosește acest lucru? Să plătească taxe mai mari pentru ce? Pentru Biblioteca Națională infestată de ploșnițe? Pentru ploșnițele din ministere, din primării, din DGASPC-uri? Cu ce ajută asta România pe termen lung?

Socialiștii ar face bine să-și bage mințile în cap și să nu se mai gândească cum să omoare capra vecinului, că asta nu e vreo dovadă nici de inteligență, nici de umanitate, ci să încerce să facă instituțiile statului mai bune, mai eficiente, mai prietenoase.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    cere daca ai cui!
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult