Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Taxe pentru ploșnițe la Biblioteca Națională

Biblioteca Națională

Foto - Inquam Photos/ George Călin

L-am urmărit pe dl. Daniel Dăianu afirmând că este o naivitate să crezi că pot fi reduse cheltuielile statului, prin urmare singura soluție realistă este creșterea impozitelor.

Ba nu! Stoparea risipei, scăderea cheltuielilor și eficientizarea statului este cât se poate de realistă. Am făcut-o eu, deci o pot face și alții; am făcut-o într-un loc, deci se poate generaliza.

Susțin eliminarea dublei măsuri și impozit proporțional pentru toată lumea, însă cetățenii trebuie să vadă ca banii pe care îi plătesc statului finanțează adevărate BUNURI publice, nu RELE publice. Poftim rușine națională, Biblioteca Națională a fost închisă din cauza ploșnițelor. Păi pentru ce plătim taxe, pentru ploșnițe?

Pe de o parte, este adevărat că între 2010 și 2023 colectarea taxelor s-a înrăutățit:

- înainte de criza din 2009-2010, veniturile fiscale erau aproximativ 18% din PIB;

- înainte de pandemie, erau 15% din PIB; anul trecut, excepțional prin inflația ridicată care a ajutat colectarea, veniturile fiscale au fost de 15,7% din PIB.

Deci sistemul fiscal a fost făcut pilaf.

Pe de altă parte, ne putem întreba cum ar fi arătat România dacă nu ar fi scăzut unele taxe (TVA) și nu ar fi extins exceptările de la impozitare? Ar fi arătat mai săracă decât astăzi, firește. Cu afaceri mai mici, cu număr de salariați mai mic, cu economie subterană mai mare, încă și mai depopulată decât este.

Pe fond, creșterea taxelor este Viagra pentru guvern, îi va sălta veniturile pe termen scurt. Însă pe termen lung, nu, așa cum știm din experiența anilor 2010. Iar din perspectivă societală, din perspectiva dezvoltării economice, va fi dăunătoare. Creșterea taxelor pur și simplu nu are legătură cu dezvoltarea. România are nevoie nu de creșterea taxelor, ci de creșterea calității instituțiilor. Abia după ce vom avea instituții mai bune statul va fi în stare să cheltuiască mai eficient, românii vor fi încurajați să rămână în țară, capitalul va fi stimulat să se acumuleze.

Creșterea taxelor, considerată de unii drept singura soluție „realistă" la problema deficitului bugetar, este de fapt o soluție miopică, care nu rezolvă nimic pe termen lung. La fel cum inflația - un impozit ascuns - de anul trecut nu a rezolvat nimic, nici creșterea oficială a impozitelor nu va rezolva pe termen lung deficitul bugetar.

Studiu de caz: creșterea taxelor pe proprietăți.

O propunere vizează creșterea taxării locuințelor foarte scumpe. Pe principiul: bogații să plătească. Nu contează că măsura va aduce puțini bani la buget, ea intrând mai degrabă la categoria "Propagandă", pentru a camufla creșterile adevărate de taxe care se preconizează, TVA și contribuții sociale. Unii chiar se bucură când aud că îi chinuim pe bogați.

Vai, câtă naivitate! De parcă bogații ar fi bătrânii neputincioși din lagărele din Voluntari, care să stea să fie chinuiți, fiscal desigur, de către "oamenii de bine" din fruntea țării.

Ce nonsens! Bogații vor pleca cu banii și vor acumula proprietăți în alte țări. Un exemplu îl reprezintă chiar directorul Transgaz, de o viață la stat, care are o avere impresionantă, printre care un apartament în Dubai. Impozitează-l pe ăsta dacă poți!

Doar Dorel și Gogâie cred că bogații vor sta ca proștii să plătească taxe. Bogații nu sunt Gogâie. Creșterea taxării proprietăților scumpe va antrena fuga capitalului.

Acesta este doar unul din efectele creșterii impozitării.

Însă chiar și presupunând că bogații vor sta să fie taxați (ceea ce este o absurditate), cui îi folosește acest lucru? Să plătească taxe mai mari pentru ce? Pentru Biblioteca Națională infestată de ploșnițe? Pentru ploșnițele din ministere, din primării, din DGASPC-uri? Cu ce ajută asta România pe termen lung?

Socialiștii ar face bine să-și bage mințile în cap și să nu se mai gândească cum să omoare capra vecinului, că asta nu e vreo dovadă nici de inteligență, nici de umanitate, ci să încerce să facă instituțiile statului mai bune, mai eficiente, mai prietenoase.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    cere daca ai cui!
    • Like 0


Îți recomandăm

Pepenii lui George Mihai de la Avantaj Distribution (Slobozia Nouă), fermă partener Lidl

Îi produc George Mihai și echipa lui de 25 de angajați și 100 de zilieri de la Avantaj Distribution SRL, iar pepenii ajung pe mesele românilor, dar și slovacilor și polonezilor, prin intermediul parteneriatului cu Lidl. „Din primul profit, am plecat în vacanță în Grecia”, își amintește antreprenorul de 47 de ani, pe care Republica l-a vizitat și anul trecut. Spune că nu îi place munca de birou și ar sta toată ziua în aer liber, alături de bogăția lui, dacă ar putea.

Citește mai mult

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult